Al şaptelea psalm-sonet la îndimineţirea luncii… - Ion Pachia-Tatomirescu

…de cobalt, în Dacia, Grădina lui Dumnezeu (:)
De două mii de ani moartea vă paşte –
că dezbinare-aveţi între hotare,
că neglijaţi a fi mai drepţi, ca raza-n soare,
sfidând misteru-n sfântul ou de Paşte ;

că daţi în cap la semen, cât mai tare,
doar pentru că-nţelege-a se cunoaşte,
doar pentru că-i viteaz de sfinte moaşte :
la impostori, astfel, croiţi cărare...!

Conducători străini duc neamu-n moarte,
de nu treziţi nemuritorii-n plaiuri
şi spirit dacic în Valahi, în graiuri...!

Viesparele-arcuite se vor toarte
la Graal pelasg menit etern să poarte
întregu-mi pur, de foc, renăscând raiuri...!
28 Cuptor 1998 / 12 I 2002.

Adăugat de: Donares

vezi mai multe poezii de: Ion Pachia-Tatomirescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

«Al şaptelea psalm-sonet la îndimineţirea luncii de cobalt în Dacia, Grădina lui Dumnezeu», mai întȃi, văzut-a lumina literei de tipar în volumul lui Ion Pachia-Tatomirescu, «Ultimele poeme hadronice» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-1-6, 2002, p. 57), apoi în antologia pachian-tatomireşteană de poeme, «Compostorul de nori» (Timişoara, Editura Aethicus, ISBN 973-85261-5-9, 2004, p. 271), fiind reîncredințat tiparului şi în volumul «Sonetele luncii de cobalt», (Timişoara, Waldpress [ISBN 978-606-614-280-9], 2021, p. 35).
Donares
luni, 17 octombrie 2022