Utrenie - Ioanid Romanescu

Ieşi turtit de sub pântecele nopţii
urci dealul într-o ceata cu salcâmi
acompaniat inutil de rugăminţile Mamei
să te laşi în sfârşit de alcool
te amesteci cu hainele acre
ale lucrătorilor sezonieri
maşina abia gâfâie prin mlaştina
gândeşti parabola care vei fi
ai planuri extraordinare ai
contracte neonorate şi eşti poet
şi ai orgoliu şi renunţi
din ochiul tremurând
lacrima striveşte mâna care scrie
alături o voce răguşita se lamentează:
eu să fi avut capul dumneavoastră!

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Ioanid Romanescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.