Iubito,-arată-mi chipul - Hafez

Iubito,-arată-mi chipul, să uit tot ce-am trăit.
Dă vântului poruncă, ce-am strâns să-arunce-n vid.

Cine-ți respiră-acuma înmiresmatul păr ?
Vai, inimă, tu uită amarul adevăr !

Că-ai să mă vezi, promite-mi, în ceasul cel din urmă.
În zbor atunci și vesel , m-oi pierde fără urmă.

Uitat să fiu de toate , de toate părăsit.
În pragul ușii tale, mie chipul tăinuit.

Tăcut să suferi, Hafiz, gândind la ce-ai iubit.

Divanul

traducerea George Dan

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Hafez



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.