9.9.(10.9.2) Kei Khosro. Bijan se duse la Manije în cort - Firdousi

N-avu Bijan să mai spună nici o vorbă; el ieşi
de sub umbra celui chipreş şi pe jos se îndreptă,
plin de doruri către cortul tinerei ce-avea în sân
doar o gingaşă simţire. Ridică perdea şi-n cort
când pătrunse fu asemeni chipreşului mlădios,
strâns în cingătoare de-aur. Manije se năpusti,
şi în braţe mi-l cuprinse, cingătoarea lui de şah
de pe mijloc i-o desprinse, şi îi puse întrebări
despre drumeţia-i lungă, despre-ntreg alaiul său,
şi despre vitejii care l-ajutară-n bătălii
şi adause: „Cum, oare, tinere cu chip ceresc,
ai putut cu buzduganul ghintuit să-ţi oboseşti
trupul tău atât de mândru,-atât de gingaş şi-avântat?"
Tălpile-i spălă cu apă roşie de trandafiri
şi cu mosc; apăi în grabă de mâncare-i pregăti,
masă mare îi întinse, şi bucate fel-de-fel
din tot soiul şi atâtea câte nu-ţi închipuieşti.
Si chemă şi muzicanţii-n sala marelui ospăţ,
vin se-aduse, şi străinii fură alungaţi din cort.
Sclavele-n picioare toate, le cântară mângâind
strune dulci de alăute şi de harfe, şi ison
glasurile lor ţinură; câmpul gol se-acoperi
de covoare din brocarturi cum ai coada de păun;
pânza cortului cu galbeni semănară din belşug,
de-o făcură cum e pielea leopardului pestriţ,
şi-avu cortu-ngrăditură doar din mosc şi chihlimbar,
cusături în fire de-aur şi rubine. Vinul vechi
revărsat in largi pocale de cleştar, îi dărui
vlagă-n vine ăstui tânăr feciorul lui Guiv.
Şi-astfel mi se-nveseliră vreo trei zile şi trei nopţi,
pînă când de băutură şi de somn căzu Bijan.


Cronica Șahilor

traducerea George Dan

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Firdousi