Costel Zgan - creaţii proprii
- Și luna-i de diamant
Ating cerul cu călcâiul
îngerii mă iau la goană
luna-mi bate-n talpă cuiul
însă steaua-i vai o rană
- Plouă copilărește
Punând
piciorul
pe
gâtul
- Erezia marelui singuratic
Dumnezeu cheamă pe cei singuratici
acasă Casa lor este singurătatea O
casă numai ferestre O casă cu nenu
măraţi ochi Aici locuieşte infinitul Aici
- Clepsidra cu rugăciuni
Doamne Doamne ești acasă
ai spus să bat și vei deschide
deșertul lumii mă apasă
deșertul Doamne din cuvinte
- Erezia deșertului albastru
Deșertul mi-a invadat viața și casa Numai
patul această oază a singurătății în doi Con
trapunctează cu versurile lui de dragoste Lu
na se pierde printre pernele norilor nimbus și
- Erezia de-a fi eminescu
Doar atât să existăm eminescian căci
unde-ajunge nu-i hotar nici ochi spre
a cunoaşte şi vremea-ncearcă în zadar
din goluri a se naşte vreme trece vre
- Erezia lui Dumnezeu
Of Doamne cu viteză cosmică iar creşte
mortalitatea pe cap de locuitor ne cam ne
glijezi dragoste pui de lele ce eşti s-ar pu
tea să nu mai cânt ci să-njur în numele tată
- Erezia frumuseţii
Ca de fiecare dată frumuseţea
mă trăzneşte Şi-atunci ard până
la capătul sufletului Nici chiar tu
nu mă poţi opri iubito Incendiul
- Autorevoltă
Între geniu şi lichea
se întinde limba mea
însă capul vai de porc
nu mă lasă să mă-ntorc
- Nenea Iancu redivivus
N-am
dreptate
Un procuror

Distribuie acest autor: