Noaptea când era să mor (The night I was going to die) - Charles Bukowski

Noaptea când era să mor (The night I was going to die)

în noaptea când era să mor
transpiram întins pe pat
și puteam auzi-n curte greierii
și încăierarea unor pisici
și-mi simțeam sufletul căzând prin
saltea
și chiar înainte să se izbească de podea am sărit în capul oaselor
abia mă țineam pe picioare
dar am făcut un ocol și-am stins toate luminile
și-apoi m-am întors în pat
și sufletul a căzut din nou și
eu m-am ridicat
și-am aprins toate luminile
aveam o fiică de șapte ani
și eram sigur că ea nu voia să mor
și asta a fost tot ce a
contat.

dar în toată noaptea aceea
nimeni nu m-a căutat
nimeni n-a venit să-mi ofere o bere
prietena mea nu m-a sunat la telefon
tot ce-am putut auzi erau greierii și era
foarte cald
și eu mă tot ridicam în capul oaselor
și mă tot culcam
asta până când primele raze de soare au pătruns pe fereastră
trecând printre tufișuri
și eu m-am întins pe pat
și sufletul a rămas cuminte în mine și
am adormit.

acum toți vin
și-mi bat la ușă și la fereastră
telefonul sună
telefonul sună mereu
primesc scrisori grozave
scrisori de ură și de iubire.

și totul e din nou așa cum a fost.

Charles Bukowski




Trad.Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.