curvei care mi-a furat poeziile - Charles Bukowski

unii spun că n-ar trebui să ai regrete personale
pentru un poem,
trebuie să rămâi indiferent – şi chiar sunt câteva motive pentru asta,
dar, Isuse,
sunt douăsprezece poezii dispărute, iar eu nu am copii la indigo –
şi-apoi ai luat şi picturile mele
cele mai bune; e de-a dreptul sufocant:
încerci, asemeni celorlalte, să mă frângi?
de ce nu mi-ai luat banii? cele mai multe îi sustrag de obicei
din buzunarele pantalonilor lăsaţi în colţ de clienţii beţi.
data viitoare ia-mi mâna stângă sau o bancnotă de cincizeci,
dar nu poeziile:
nu-s Shakespeare,
de aceea, pur şi simplu,
ele vor dispărea, nu va rămâne nici măcar un extras;
însă bani şi curve şi beţivi vor exista întotdeauna,
până va cădea ultima bombă pe pământ –
iar Dumnezeu a spus
de pe cruce:
văd că deşi am făcut o mulţime de poeţi,
în lume există foarte puţină
poezie.


Trad. Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski