- Acasă
- Biodiversitatea - importantă resursă naturală a României
Biodiversitatea - importantă resursă naturală a României - maria.filipoiu
- Adăugat de: maria.filipoiu
BIODIVERSITATEA - IMPORTANTĂ RESURSĂ NATURALĂ A ROMÂNIEI
* Natura își ocrotește viețuitoarele în inima pădurii, așa cum orice mamă își strânge puii la piept, în fața oricărui pericol. - Maria Filipoiu
„Dacă vei trăi în conformitate cu natura, nu vei fi niciodată sărac; dacă vei trăi în conformitate cu părerile, nu vei niciodată bogat” - Seneca
22 Mai - Ziua Internațională a Biodiversității, proclamată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin rezoluția 55/201, din 20 decembrie 2000.
Data reprezintă adoptarea textului Convenției din anul 1992 în cadrul „Conferinței diversității biologice din Nairobi”. Printre principalele obiective pe care le urmărește Convenția se numără conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor.
România a semnat Convenția pe data de 5 iunie 1992 - obiectiv ca un semnal de alarmă cu privire la problemele biodiversității, semnalând faptul că o mulțime de specii, atât faună cât și floră, se află pe care le dispariție. Transformarea mediului înconjurător într-o resursă prielnică doar vieții omului crează un dezechilibru în natură, care trebuie stopat, pentru o mai bună conservare.
De Ziua Internațioanală a Biodiversității au loc evenimente prin intermediul cărora se dorește informarea a cât mai multor persoane, cu privire la ceea ce înseamnă biodiversitatea, responsabilizarea persoanelor prin implicarea lor activă în diferite acțiuni de susținere a biodiversității și a naturii în general. Protejarea mediului poate să înceapă de la fiecare persoană, prin activități menite să păstreze natura și să o conserve pentru generațiile viitoare.
„Dacă o cale e mai bună decât alta, atunci fii sigur că e calea naturii.” - Aristotel
Suntem cu toții conectați la ADN-ul planetei, iar natura este sursa fundamentală a omenirii pentru viață. În prezent, natura se degradează într-un ritm accelerat și noi, oamenii, suntem responsabili pentru această situație: populațiile de specii sălbatice s-au înjumătățit în doar 40 de ani, la fel s-a redus și calitatea râurilor și a pădurilor. Efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile – fenomene meteo extreme, care cauzează dezastre naturale, lasă comunități întregi fără apă potabilă, hrană și adapost, forțând din ce în ce mai mulți oameni să migreze.
„Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.” - Constantin Brâncuși
România este una dintre țările cu cea mai mare biodiversitate din Europa. Deține o treime din Dunăre și jumătate din lanțul Munților Carpați. Din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, 5 se găsesc pe suprafața României.
Toate aceste statistici demonstrează că România este o țară cu o natură extrem de bogată și variată. - https://romaniasalbatica.ro/ro/arii-protejate
Biodiversitatea țării noastre este dată de confluența dintre Dunăre, Carpați și Marea Neagră - poziționare geografică, ce face ca România să aibă pe teritoriul ei nu mai puțin de 5 regiuni biogeografice, dintre cele 11 existente la nivel european. Acestea sunt: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică.
Cele trei rezervații ale Biosferei din România sunt: Delta Dunării, părți din Parcul Național Munții Rodnei și Parcul Național Retezat.
Delta Dunării este singura rezervație a Biosferei din România care are doar acest statut, de protecție și nu este parc național sau natural. Valoarea inestimabilă a acestei zone a inclus Delta și în Lista Patrimoniului Mondial Unesco, fiind singura zona naturală de acest fel din România. Dunărea este un culoar de legătură unic între țara noastră și țările pe al căror teritoriu se întinde. Dintre cei peste 2.800 de kilometrii, pe care fluviul îi străbate de la izvoarele din Pădurea Neagră și până la vărsarea în Marea Neagră, mai mult de o treime se află pe teritoriul României.
Delta Dunării este și cea mai de preț bogăție naturală a țării, având una dintre cele mai mari biodiversități din lume - peste 5.000 de specii, 300 fiind specii de păsări, în cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume.
Lanțul Munților Carpați se regăsește mai mult de jumătate în România, cealaltă jumătate fiind împărțită între Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și Ucraina. Carpații se întind pe aproximativ 1.500 de kilometrii și formează al doilea lanț montan ca lungime din Europa, după Munții Scandinaviei. Dețin un ecosistem variat, gazdă a peste 13.000 de specii de plante și animale, incluzând și cea mai mare populație de carnivore (lup, urs și râs) din Europa.
În România se afle aproximativ 65% dintre pădurile virgine ale Europei (exceptând Rusia), ceea ce constituie un habitat propice conservării speciilor care depind de un astfel de biotop. O altă resursă valoroasă sunt pajiștile, în special cele din Transilvania - un habitat aproape dispărut în restul Europei.
„Scopul vieţii este de a-ţi potrivi bătaia inimii cu ritmul universului, de a te potrivi cu natura.” - Joseph Campbell
Rețeaua Natura 2000 a apărut cu scopul de protejare a patrimoniului natural din cadrul Uniunii Europene. Ideea de bază este că activitățile de conservare a biodiversității și activitățile de dezvoltare socio-culturală trebuie să fie complementare. În prezent, rețeaua Natura 2000 acoperă 18% din suprafața terestră a Uniunii Europene, România fiind peste medie cu 23% din suprafața teritoriului.
„Frumusețea naturii este egalată numai de frumusețea sufletului.” - Victor Hugo
Modul în care trăim pune o presiune mult prea mare pe natură: consumăm mai mult decât natura ne poate oferi într-un an, consumăm resursele naturale mai repede decât acestea se pot regenera. Viața noastră devine, astfel, din ce în ce mai nesigură și nesănătoasă, iar bunăstarea, sănătatea, dezvoltarea generațiilor viitoare sunt puse în pericol.
De aceea se impune stoparea degradării Planetei, protejând biodiversitatea – toate speciile și ecosistemele care fac Pâmântul locuibil pentru oameni, în care oamenii să coabiteze în armonie cu natura. Cu intensă preocupare, în 30 de ani declinul naturii va fi oprit, ecosistemele vor fi reziliente și vor exista mecanisme sociale, economice și politice care să asigure folosirea responsabilă a resurselor, iar poluarea va fi redusă în limite care garantează viața.
„Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.” - Sir Peter Scott, fondator WWF
România deține cea mai mare populație de urși bruni din Uniunea Europeană, unde specia este strict protejată, în pofida faptului că între urși și comunitățile rurale s-au semnalat deseori incidente. Oficial, numărul urșilor din România se ridică la 6000 - 7000 de exemplare, a declarat Tanczos
* Cazul mediatizat de presa internațională în martie 2021, a fost mușamalizat de politicienii români, incompetenți și corupți. - https://www.g4media.ro/impuscarea-ursului-arthur-a-ajuns-in-marile-publicatii-americane-the-new-york-times-in-romania-vanarea-neautorizata-a-ursului-arthur-din-muntii-carpati-a-starnit-un-val-de-indignare-the-washingto.html
„Vânarea ursului, survenită în luna martie, a fost dezvăluită în această săptămână, după ce două organizații ecologiste l-au acuzat pe prințul Emanuel von und zu Liechtenstein că a vânat ursul, pe nume Arthur, într-o zonă protejată din Munții Carpați - Romania. Poliția Română a deschis o anchetă penală cu privire la moartea lui Arthur, una dintre principalele acuzații fiind aceea de braconaj. Tentativele de a contacta biroul (de presă al) prințului - Emanuel von und zu Liechtenstein, care locuiește în Austria - au rămas fără răspuns. La începutul săptămânii, biroul a declarat pentru Agenția France Presse că nu știe nimic despre această problemă care, în opinia sa, era una ‘privată și de interes personal”
Într-o declarație de presă, Gabriel Păun, președintele Agent Green, o organizație ecologistă din România, a spus că Arthur, în vârstă de aproximativ 17 ani, era cel mai mare urs existent în România, fiind, probabil, și cel mai mare urs din Uniunea Europeană.
„Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci a venit pentru ca mai apoi să își expună acasă un trofeu pe perete” - Gabriel Păun, președintele Agent Green
România a interzis vânarea unor animale-trofeu în 2016, dar eliberează permise pentru vânarea urșilor care pun în pericol viața oamenilor și gospodăriile, însă numai ca ultimă soluție, după ce toate celelalte opțiuni vizând relocarea acestor animale au dat greș. Din documentele oficiale reiese că, în luna martie, Prințului Emanuel Emanuel von und zu Liechtenstein i s-a eliberat un permis de patru zile, permis care se presupune că l-ar fi costat $8.500.
Sursa: The New York Times / Articol de Kit Gillet / Traducerea: Alexandru Danga - RADOR
S-ar putea dovedi că mărimea remarcabilă a lui Arthur are și o dimensiune politică neașteptată. Un tânăr prinț din micul stat Liechtenstein e acuzat că a ucis ursul în cursul unei vânători pentru trofee în România, iar statul a deschis o anchetă pentru a stabili dacă a făcut-o ilegal. În acest caz, premierul României e criticat fiindcă a minimalizat incidentul, susținând că există și urși mai mari.
Căminul celei mai mare populații de urși din UE, care constituie și un motiv de mândrie națională - România - a interzis vânătoarea pentru trofee, dar permite excepții atunci când urșii amenință oameni sau ucid animale de fermă. Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein primise un permis pentru a vâna o ursoaică ce amenința de o vreme un sat din Munții Carpați, conform asociațiilor ecologiste. Dar nu se știe cum, Arthur, care trăia într-o rezervație naturală învecinată, a ajuns să fie ucis în locul ei.
„Este cel mai puțin probabil ca urșii mari să fie cei care creează asemenea probleme pentru că, altfel, ei n-ar mai fi putut ajunge la o asemenea mărime” - Agent Green
„E clar că prințul n-a venit să rezolve problema localnicilor, ci să ucidă ursul și să ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a și-l atârna pe perete. Avem de-a face cu un joc de braconaj, din moment ce au împușcat ursul greșit.” - Gabriel Păun, președintele ONG-ului ecologist român Agent Green.
Prințul de 32 de ani, care trăiește într-un palat din Austria și e cel de-al 16 în linia de succesiune a monarhiei din Liechtenstein, a refuzat în mare măsură să comenteze despre excursia sa din martie la vânătoare.
„Personal, nu vreau să fiu implicat în această discuție în nici un fel” – Prințul Emanuel / Ziarul Blick (Elveția).
Casa regală a Lichtensteinului n-a răspuns solicitării de a comenta.
Garda Națională de Mediu a României a lansat în aprilie o anchetă, descoperind că a fost omorât un urs mascul, nu o femelă (pentru care a fost eliberat permisul de „recoltare”) și că anumite documente cruciale au dispărut din dosarul de cercetare. Documente guvernamentale consultate de Associated Press arată că prințul a „recoltat” ursul brun de 17 ani după ce plătise echivalentul a vreo 8.400 de dolari și obținuse un permis de vânătoare valabil patru zile.
Ecologiștii îl monitorizau pe Arthur de nouă ani, a declarat Agent Green. În această perioadă el a rămas ascuns în adâncul pădurii și nu a încercat vreodată să intre în contact cu oamenii, spune aceeași asociație.
Activiștii se întreabă cum a putut un vânător experimentat să confunde un mascul masiv cu o femelă. „Măsurătorile cadavrului arată că Arthur avea 593 de puncte din 600, care e maximul posibil în industria vânătorilor de trofee. Eu nu am mai auzit până acum de un asemenea scor-record”, a declarat Păun Gabriel.
Premierul României - Florin Cîțu - a încercat să atenueze controversele, declarând presei că „nu toate informațiile din spațiul public sunt corecte” și că „se pare că nu era cel mai mare urs”. Dar acest lucru nu i-a oprit pe românii furioși să umple pagina de TripAdvisor a castelului austriac al prințului cu mii de recenzii de o stea, cu textul „Arthur, România”.
Ecologiștii afirmă că incidentul demonstrează că România are nevoie de mai multă protecție pentru urșii ei și că de lacuna legislativă care le permite oamenilor să vâneze „urși-problemă” se poate abuza mult prea ușor.
Sursa: The Washinton Post / Articol de Antonia Noori Farzan / Traducere: Andrei Suba - RADOR
Martie, 2021 - vânătoarea ursului Arthur - trofeu în Carpații României
Maria Filipoiu - poet, eseist, jurnalist
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Cand cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10% vei muri.
1950 -S-a născut Lou Gramm, vocalist şi compozitor american (Foreigner).
1928 -A murit poetul şi publicistul George Ranetti (n.1875).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: