ne curg copiii din ochi ca nişte lacrimi avortate • cu ce efort
îmi aleg fantasmele din somnul haşurat • mă-nclin pe chin de
strună vegheat de mîna mărturisită-n vis • toarsă stea în flutur
cu filele scăldate-n amintire • merg pe poteca straniului cu
cartea ‒ însă din mine nu văd decît paginile • verdele cu oblic
îmi deschide ochiul • cercurile tăcerii mă întîmpină de parcă
argintul mi-ar suna în vine • durerea mi se scoală în picioare
pînă ţip • sau pînă cînd malul îmi culege resturile eşecului
perfecţionat • parc-aş strînge trupuri înecate din tot aproapele
străin • şi chei pierdute din uşile amestecate de joc şi timp •
oh! paginile ‒ şi frunzele ‒ da, frazele ‒ şi gheţarii zboară în
vorbe de-odinioară • ea doarme ca o flacără mai stinsă între
două păsări • moalele-mi sărută cu adâncuri gura ‒ pînă
dispar • cu neantul atîrnînd în jurul capului precum o
caracatiţă de sfinţenie neagră •
Distribuie: