3. zarurile orizontului - Ara Alexandru Șișmanian

miraje – utopiile se topesc în zare • zarurile orizontului pe
hazard • prea mult tulbure în toate aceste suspiciuni ale
speranţei • prea multe aşteptări absurde – căi imposibile –
poteci măsluite • căci imposibilitatea nu se bizuie pe-o
neînţelegere a realului ci pe-o fatală incomprehensiune a
transcendenţei locuite de refuz • a transcendenţei ce nu e – şi
nu va fi nicicînd – această formă idealizată a instinctului de
conservare • şi nici această anti-lume plăsmuită din antimateria avisală a gândului • prea multe amnezii acceptate
plutesc pe apele metamorfozate ale începutului • pe
profunzimile lui problematice • prea multă simplificare
prezentată ca mijloc sau ţel • printre lacrimi se ascunde mereu
o lacrimă rece – un demon furtiv al lacrimilor • printre cărţile
de joc – o carte în eternitate damnată • o damă de pică • o
carte invizibilă pe care o joci fără să ştii – sau fără s-o
recunoşti • cei ce se plâng – cei ce disperă – spun mai
degrabă adevărul decît cei ce ne îndeamnă extatici înălţaţi pe
coamele albe • o vioară misterioasă doarme precum o aripă
malefică-n sunete • prea multe exteriorităţi impuse
interiorităţii smulse din sens – interiorităţii delocalizate, deja
exterioare • din faţă – prin aerul ca o mască ne vine-n
întîmpinare suferinţa striată • şi splendoarea autumnală a
mirajelor cu alienările ei inutile • zdrenţe uitate între nisip şi
spumă – pe buzele epileptice ale oceanului • frisoanele unor
xilofoane străine – armurile căror înfruntări – bacurile căror
alte styxuri • neştiute incerte de care nu te poţi apropia decît
plutind între dizolvarea uitării – şi-aceea, mult mai zdrenţuită,
a reamintirii • far al întunericului – da – far al întunericului •
lup sau victimă – călău sau turmă – adevăr ce se suprimă prea
lent • pricep cu prea multe resturi de pîclă – prea intermitent •
toată această nesfîrşită nesfârşire inevitabilă • căci lumea nu e
decît un neant încetinit • un miraj al continuităţilor iluzorii •
sol de fantasme al soluţiilor • de ce atîta tulburare – atîta
16
turbare – în întîmpinarea seninătăţii neantului • catastrofele
sînt îngrozitoare doar pentru că sînt incomplete • oribilă e
nimicirea deficientă • dispariţia plină de resturi • toate aceste
ţărmuri ale naufragiilor – coşmarurilor şi eşecurilor • da,
speranţa e un ştreang – disperarea, o sete mai adevărată • şiaceste distanţe ce-ţi încîntă reamintirea precum un alt prezent
• nu sînt nici ele decît corzile încetinite ale evanescenţelor –
zîmbetul nitescenţelor • zdrenţe – zdrenţe – dizolvaţi-vă • nu
vă agăţaţi cu ghiarele voastre debile de vânt • de vânt – de
cuvânt • transparenţă – absenţă – peisaj vid al neştiutelor •
înalt acest cântec de tăcere • stins acest vid •

Adăugat de: Lucia Eniu

vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.