Dor - Agatha Bacovia

Iubitule,
Cum aș dori
Să fim iar împreună,
Să colindăm holdele pe lună,
Să ne pierdem uimiți,
Prin înalte porumburi
Să ne zărim umbrele
Printre rânduri,
Luna să ne sărute
Pe creștet,
Să nu mai știm că
Lanul, ca și noi,
Va fi veșted,
Deși în primăvară
Va răsări mai tânăr,
Mai verde,
— în timp ce dorul
Ni se pierde.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Agatha Bacovia



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cum e dorul ce pătrunde
Prin a sufletului unde...
De pe lună se coboară
Pentru- a nu știu câta oară
Și pătrunde- n încăperea
Unde- i singură o "ea".

Un oftat se aude-n noapte
Si pe buze două șoapte
Se strecoară către lună
Ca speranța dintr-o urnă...

"El" nu știe că în nopte
"Ea" pe pat de mult se zbate
Într- un dor de " el" ce- i pune
Lacrimi triste printre perne.

De pe cerul nopții cade
O iubire care arde
Doar în pieptul ei plăpând.
Luna- apune tremurând...
Ina M.
marți, 04 august 2026