2013 - Floarea de Lumină (Din Volumul „Flori de foc, de gând și de lumină”, 2014)

miercuri, 21 septembrie 2022

În dimineața mângâierii,
plutind pe apele tăcerii,
biserica de la baraj
sticlea în albul ei miraj.

Erau în ea din toată țara,
din Făgăraș și Hunedoara,
De la Brașov și București,
creștini veniți să afle vești
de Sus în ceea ce-i privește.
Stăteau cuminți ca-ntr-o poveste.

Nu începuse liturghia,
dar sus pe schele era via
minune, fluture rupestru:
călugărul din Drăgănescu.

”Mă, Gheorghe, eu atâta-ți spun,
tu n-ai făcut nimica bun
când te-ai certat cu Ana ceea.
Te du și-ți împacă femeia.”

Iar Gheorghe, tremurând de frică,
nemaiștiind ce să mai zică,
de unde-i știe tot Acela?!
și ce vorbise cu femeia!...
plângea simțind că înspre sine
se pogorâse Cel ce Ține
întreaga lume din iubire.
Și toți simțeau că-și ies din fire.

Iar Marele Învățător,
într-un halat de muncitor,
picta cu o pensulă fină,
la capul unei gropi din tină,
cum dintr-un mort întins pe masă,
ținând în mâini o ceară groasă,
iese o floare de lumină.

__________________________________________________

Apărută în volumul„Flori de foc, de gând și de lumină”, 2014 : https://yanush.files.wordpress.com/2014/11/flori_de_foc_web_editia_a_doua.pdf

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.