Nutzu - creaţii proprii

- Dac-aș putea să mă arunc în mare,
Acolo unde stă Poseidon,
Le-aș cere împrumut trei aripioare
Căluților, iar de la Cupidon

- Ne-au acuzat religiile lumii
De fanatism erotic însă noi
Am râs, iubite, şi-am recurs la alte
Magii. Pe un trifoi cu patru foi

- Dă-mi un pahar să-nec în el pojarul
Nopților reci când ard ca un vulcan
Și mă frământ în somn, nu-mi cade zarul,
Doar visele îmi cad pe topogan,

- Mi-e dor să ningă-ncet, să laşi zăpada
Să-mi șteargă ochii cu năframa ta,
La poarta unui vers să poposească
Un ren și tu-mbrăcată-n catifea

- A mai rămas pe undeva vreo barcă
Nescufundată de furtuni și vânt
Când lumea asta se întoarce parcă
Cu fundu-n sus și capul în pământ?

- Noi ne-am găsit și simplu, ca-n Verona,
Ne-am logodit cu versuri de amor,
N-am bănuit că plânge Antigona
Și lacrimile cad în la major.

- Pe cer apare-un colț de semilună,
E noaptea grea, de ciocolată brună
Și inima-mi alergă de nebună
Când adormim pe iarbă împreună.

- Azi am să plec, nu știu pe care mare,
Voi naviga cu soarele-n babord
Să te găsesc, sirenă răpitoare,
Că oscilăm de-o vreme în acord.

- Înc-o dată toamna scrie o poveste
Pe o frunză smulsă de-un oftat de vânt,
Eu aştept de-un secol despre tine-o veste,
Poşta nu răzbate-n margini de pământ.

- Nu cumpăr și nu vând iubiri pe-un cent,
Nici dacă-s beat, nici când sunt abstinent,
Și de-am avut cândva un accident
M-am vindecat, acum sunt exigent,