sunt cuvinte care mă fac silabă şi greaţă
un fel de mucegai în ochi, un lapsus intercostal
un icnet decisiv, un nod în gâtul meu voalat de războaie
mângâiat de alcool şi ţipete în vidul galactic
ca un eroic falus monumental
pus la paradele conceptuale
în insipide gări fără de steaguri..
ce bernă grea se aşează pe umerii mei
şi toţi strigă victorioşi olé,
în timp ce alţii muşcă din mere organic infertile
ca o femeie fără copil, ca un soldat fără patrie
o umbră pe pânza de proiecţie ieftină
de cort cazon, cortizon injectat în vena proletară
cultură vrem, sau cocaină?
un strigat slab cavernos!
ceva să mă scoată din sublimul cuvintelor
atât de vicios mă simt...
aici la colţul vid al mesei de scris
Temperatura în nucleul Pământului poate fi şi de 45 de ori mai mare decât temperatura apei care fierbe. Sub scoarţa terestră se găsesc roci fluorescente.
Citate şi Maxime:
Când privesc această lume mă întreb dacă poate uita Dumnezeu? Sorin Cerin
vezi mai multe poezii de: Adrian Grauenfels
Detalii poezie:
Distribuie pe: