Poezii despre Toamna:

Eu rămân în lumea mea
...
Nu voi fi judecat de voi,
N-apucați voi acea clipă,

Cod galben
...
E toamnă e noapte și plouă
Și-o liniște ciudată s-a-ntins,

ochiul trecutului,
în bulbul solzos al viitorului,
numără pașii.
fărâme, dintr-o aducere aminte,

La un mal de râu se lasă
Ceața în fuior și-o casă
Strânge în pereți amurgul
Cum își cară vaca jugul.

toamna-și
reflectă splendoarea
în bolți de frunzișuri;
clopotul

o lumină slabă de noiembrie,
țese-n jurul crizantemelor
sidefii aureole.
prin grădini,

picură stropi
de noiembrie
în cupa de-argint
a înserării...

nerăbdător,
timpul
aruncă -pe ziduri
scorojite de neliniști,

stropi de priviri
ni
se servesc pe
fiecare așezându-ne

Tristeţi de toamnă coboară pe drumuri, pe case,
prin curţi şi pe suflete.
Lumini cernute printre nostalgii.