Poezii despre Toamna:

Povestea frunzei ruginite

În zi de Toamnă,... liniştită
Printre nori albi ce-i risipeşte

Ecoul petalelor de Vis

S-a scuturat petalele de Vis
Pe-a vremii pânză rătăcind,

Bun venit, Toamnă!...

Bun venit, Toamnă bogată
De bunătăţi fiind încărcată!

Peregrinări de Toamnă

Se duc iar păsările călătoare
În zborul lor, spre miază-zi

Momente de Toamnă

Când vine toamna bogată
Cu-ncărcătura ei de roade

Printre degete își pierde
Vremea cifrele de vară
Și prin izbucnirea verde
Stau secunde grămăjoară.

Sălbatec trece vântul prin pomii dezbrăcaţi!...
Afară-i trist, iubito, şi toamna-n agonie
Aruncă frunze moarte pe strada mea pustie.

Trista înnoire

În toamna vechiului pământ
Cu-a lui poveste milenară,

Cocorii

Toamna, când picură norii
Şi pretutindeni toate-s nude,

Toamna trage cu arcușul
Peste strunele de ploaie
Și-i învolbură urcușul
Zbuciumarea de șuvoaie.