ca într-un ritual biblic
pe marginea patului
dimineaţa porneşte la manivelă
inima mea pe baterii
mai are o liniuţă anorexică
azi amintirile de sub pat urcă
mai uşor până la tine
e totuşi greu de ajuns
aşa înconjurat de spaimă
mai ales cu alzheimer ăsta
instalat comod pe locul de la geam
mă tutuieşte îmi bea trecutul
ca pe limonadă
doamne ce linişte e în creierul meu
creşte ceva uriaş spune neurologul
măcar de-ar fi crescut
în pantaloni doctore
zic
între două ventilaţii mecanice
o cruce de inox mare
a ieşit deja din mintea mea
urcă nestingherită spre neant
când va străluci în soarele plin
al sfârșitului
citește pe ea
cele două cuvinte scrijelite
cu migala suferinţei
sunt ultimele pe care le știu
de care îmi amintesc iubito
apoi dormi mai departe
în lumea viselor tale
totul e atât de frumos
vezi mai multe poezii de: paparuz
Detalii poezie:
Distribuie pe: