Când în depărtări pleacă viața locuitoare,
Când în depărtări strălucește timpul viilor,
Lângă care sunt și câmpurile goale ale verii,
Pădurea răsare cu imaginea ei întunecată.
Natura întregește chipul anotimpurilor,
Ea zăbovește, pe când ele alunecă repede pe dinainte,
Aceasta este desăvârșirea cerului ce strălucește acolo sus
Pentru oameni, așa cum florile încununează pomii.
Distribuie: