Autor:Alexandrina Spânu
Adăugat de: spanualexandrina
joi, 09 mai 2019
OARE? Inimioară, suflețel ce mă fac Doamne cu el, că iubesc de mă topesc. Mă topesc, mă ofilesc, ca floarea de dedițel, inimioară, suflețel. Oare, când mă lecuiesc, lumea să n-o mai iubesc, inimioară, suflețel? Oare, ce ești suflețel, oare, cât mai pătimesc, oare, cum să dăinuiesc? Actinie, om sau floare, toți avem un rost sub soare, lăsat de la Dumnezeu. Alexandrina Spânu - SPERANȚE
vezi mai multe poezii de: spanualexandrina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Menta este folosita printre altele si la parfumarea branzeturilor.
Fericirea înseamnă să te împaci cu tine însuţi. Luis Bunuel
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: spanualexandrina
Detalii poezie:
Distribuie pe: