Cântã, zeițã, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,
Patima crudã ce-Aheilor mii de amaruri aduse;
Suflete multe viteze trimise pe lumea cealaltã,
Trupul fãcându-le hranã la câni și la feluri de pãsãri
Și împlinitã fu voia lui Zeus, de când Agamemnon,
Craiul nãscut din Atreu, și dumnezeiescul Ahile
S-au dezbinat dupã cearta ce fuse-ntre dânșii iscatã.
Care fu zeul ce-i puse pe ei sã s-apuce de sfadã?
Fiul lui Zeus și-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul,
Molimã grea rãspândise și oastea-i pornise sã piarã,
Pentru c-Atrid cutezase pe preotul Hrises sã-nfrunte,
Când cuviosul veni la corãbii, în tabãr-ahee,
Ca sã-și rãscumpere fata cu-o mare mulțime de daruri.
Cârja de aur ținând cu podoabe de sfinte cordele,
Daru-nchinat lui Apolon, de-Ahei se ruga deopotrivã,
Dar mai cu seamã de-Atrizi, cele douã mai mari cãpetenii:
„Voi, cãpetenii Atrizi și Ahei cu frumoase pulpare,
Fie ca zeii-ntronați în Olimp la rãzboi sã v-ajute
Troia ușor sã luați și cu bine s-ajungeți acasã!
Ci-napoiați-mi copila robitã, primind aste daruri,
Dacã vã temeți de fiul lui Zeus, de-arcașul Apolon.”
Asta vorbi, și cu toții strigau, învoindu-se-Aheii
S-aibã rușine de preot, primindu-i mândrețea de daruri.
Nu i-a plãcut lui Atrid Agamemnon îndemnul acesta,
Și l-a respins fãrã milã pe preot cu asprã poruncã:
„Vezi, o moșnege, sã nu te mai prind pe-aici la corãbii,
Ori între noi zãbovind ori încoace venindu-ne iarã;
Mi-e cã ți-or fi de prisos a ta cârjã și semnele sfinte.
Nu-și voi da fata-napoi, ba chiar cãrunți-va-n robie
Tocmai în Argos acasã la mine, de țara-i departe,
Pânzã țesând la rãzboi și culcându-se-alãturi de mine.
Du-te dar, nu mã-ndârji, dacã teafãr dorești sã poți merge.”
Astfel a zis, și bãtrânul de teamã, auzindu-i porunca,
Merse tãcut pe la marginea mãrii bãtutã de valuri
Unde deoparte stãtu și rugare rosti cãtre zeul
Febos Apolon, nãscutul din Leto, pletoasa zeițã:
„Tu cel cu arcul de-argint, tu paznicul Hrisei, Sminteus,
Care vârtos ocrotești Tenedos și Chila prea sfântã,
Dacã ziditu-ți-am eu vreun mândru locaș de mãrire,
Ori închinatu-ți-am grasele buturi de capre și tauri,
Glasul auzi-mi-l, Doamne, și-o singurã vrere-mplinește-mi:
Stropii de plâns, cu sãgețile tale plãteascã-mi Danaii!”
Astfel rugatu-s-a el. Auzi sãgetatul Apolon
Și mânios de pe vârful Olimpului merse la vale
Arcul pe umãr având și tolba vârtos cãpãcitã.
Lung zuruirã sãgețile-n tolba-i din spate, când zeul
Plin de mânie porni, nãlucindu-se-asemenea nopții,
Stete deoparte de tabãr-apoi și da drumul sãgeții.
Groaznic fu zãngãnul arcului cel luminos ca argintul.
Zeul întâi nimerit-a în muli și-n ogarii cei sprinteni,
Dar mai ținti dup-aceea și-n oaste sãgeți otrãvite,
Morții ardeau sumedenii pe ruguri. și-n vreme de nouã
Zile, prin lagãr, zburarã sãgețile dumnezeirii.
Dar într-a zecea pofti Peleianul la sfat ostãșimea,
Povãțuit el fiind de zâna cu brațele albe,
Hera, ce fuse-ngrijatã cã pier de nãpastã Danaii,
Când laolaltã se strânse și fu așezat-adunarea,
Iutele-Ahile, sculându-se, așa începu cuvântarea:
„Cred, o Atride, cã noi o sã fim nevoiți sã ne-ntoarcem
Iar înapoi, rãtãcind, dac-o fi sã scãpãm de la moarte,
Cãci deopotrivã ne secerã oastea rãzboiul și ciuma.
Sã întrebãm dar un preot ori un zodier sau pe unul
Care-i de vise tâlmaci, cã și visele vin de la Zeus,
Ca sã ne spunã de unde-i înverșunul zeului Febos?
Ceartã-ne oare dorind juruite prinoase ori jertfe?
Au poate arsura de fripte mioare și capre alese
El, dobândind, ar voi de la noi sã-și abatã urgia?”
Zise și-ndatã șezu. Dar iatã, se scoalã-ntre dânșii
Fiul lui Testor, întâiul și fala prorocilor, Calhas,
Care știa câte-au fost mai demult, câte sunt, câte fi-vor,
Și cârmuise ale Aheilor vase pe mare spre Troia
Numai cu darul ghicirii, cu care-l cinstise Apolon.
Bine cu mintea-i chitind, luã Calhas cuvântul și zise:
„Scumpe lui Zeus Ahile, tu-mi ceri sã vã spun tuturora
Care sã fie necazul arcașului, Febos Apolon?
Eu bucuros o voi spune; ia seama tu însã și jurã-mi
C-ai sã fii gata sã-mi dai ajutor cu vorba și fapta.
Mi-e sã nu supãr cumva între Domnii Ahei pe acela,
Care-i mai tare ca toți și de care cu toții ascultã.
Biruie craiu-n mânie pe cel care-i stã sub poruncã;
Ciuda-i, mãcar cã pe o zi și-o ascunde și-o-nãdușã-n sine,
Colcãie totuși în pieptu-i și catã prilej mai pe urmã
Ca s-o descarce. Deci juruie-mi tu, dacã vrei sã mã aperi.
”Numaidecât îi rãspunse lui Calhas șoimanul Ahile:
„Inimã prinde, destainã și spune ce cugetã zeii,
Iatã, mã jur pe Apolon, iubitul fecior al lui Zeus,
Cãruia, Calhas, rugându-te, Aheilor taine dezvãlui:
Pânã ce eu mai viez și mai vãd pe pãmânt, lâng-aceste
Vase adâncate, nici unul din toatã aheimea de fațã
N-o sã te-atingã cu procleta-i mânã, nici chiar Agamemnon,
Care se laudã aci între Domni cã e cel mai de frunte.
”Negreșitorul proroc mai prinse curaj și rãspunse:
„Nu pentru jertfe, și nici juruite prinoase ne ceartã,
Ci-i supãrat el de preot, cã prea-l necinsti Agamemnon,
Nu dezrobi pe copilã, nici daruri primi de la dânsul.
De-asta țintașul atâtea necazuri ne-a dat și-o sã deie.
Molima n-o sã se-ndure s-abatã din tabãr-ahee
Pânã ce tatãlui pe sprâncenata copilã n-om da-o
Fãrã de daruri și platã și nu-i vom aduce la Hrisa
Jertfa spãșirii. Așa împãca-vom pe zeu îmblânzindu-l.
”Zise și-ndatã șezu; dar iatã se scoalã-ntre dânșii
Plin de mâhnire și ciudã viteazul Atrid Agamemnon;
Mintea-i cu totului tot cuprinsã de negrele gânduri
Și de mânie aprinși ca focul îi scânteie ochii.
Catã hain mai întâi la Calhas și astfel îi zice:
„Calhas, tu cobe, în veci nu mi-ai spus o prielnicã vorbã;
Rãul plãcutu-ți-a pururi, și pururi menit-ai a rele.
Nici ai rostit oarecând și nici fãptuit-ai vreun bine.
Chiar și acum prorocind, Danailor spui tuturora
Cum cã de-aceea pedepse ne dete țintașul olimpic,
Numai cã eu am respins bogatul rãscumpãr al fetei,
Pentru c-aș vrea înadins ca ea sã rãmâie la mine.
Drept e cã-mi place mai mult decât Clitemnestra, soția
Din tinerețele mele; doar nu-i mai prejos ca femeie
De priceputã, de harnicã ce-i și de-naltã și mândrã.
Totuși voi da-o-napoi la pãrinți, dac-așa e mai bine.
Nu voi sã-mi piarã oștirea, ci teafãrã toatã sã-mi fie.
Iute-mi alegegi o altã rãsplatã, ca nu cumva singur
Nedãruit sã fiu eu între Ahei, cã doar nu se cuvine.
Bine cu toții vedeți ce fel de rãsplatã voi pierde.”
Dar îl întâmpin-Ahile șoimanul zicându-i: „Atride,
Cel mai slãvit între oameni și mai ahtiat dupã avere,
Cum și de unde sã-ți deie bãrbații Ahei o rãsplatã?
Bunuri prea multe de-a obștii noi nu știm pãstrate niciunde;
Câte-am prãdat în orașe la Troia, împãrțitu-le-am toate;
Nu se mai cade oștirea pe-aceste-napoi sã le cearã.
Dã pe Hriseis acuma și-mpacã pe zeu, iar Aheii
Te-or dãrui întreit și-mpãtrit, dacã bun va fi Zeus
Sã pustiim a lui Priam cetate temeinicã-n ziduri.”
Zise din nou ridicându-se craiul Atrid Agamemnon:
„Nu-mi fi așa de viclean pe cât ești de voinic, o, Ahile,
Cel arãtos ca un zeu, cãci n-o sã mã birui cu vorba,
Nici vei putea sã mã-nșeli. Ori vrei s-ai rãsplatã tu singur
Și despoiat sã fiu eu, de mai stãrui sã dau pe femeie?
Doar dacã mãrinimoșii Ahei îmi vor face pe voie
Și mi-or alege pe alta, totuna la preț cu aceea.
Nu mi-o vor da-o, eu însumi atunci voi lua de la tine
Darul cu sila. De nu, de la Aias ori chiar și din corturi,
De la Ulise, și las’ sã se-nfurie apoi orișicine,
Dar despre asta putem sã vorbim între noi și pe urmã;
Hai sã împingem pe valuri acum o corabie neagrã,
Punem într-însa vâslașii mai repede și hecatomba
Și sã pornim în corabie pe-mbujorata Hriseis.
Unul sã fie mai-marele și purtãtorul de grijã,
Aias ori Idomeneu ori dumnezeiescul Ulise;
Ba chiar tu însuți, Ahile, tu cel mai cumplit între oameni,
Jertfe s-aduci și sã-mbuni pe izbãvitorul Apolon.”
Crunt pe sub gene privind, rãspunse șoimanul Ahile:
„Vai, ferecatule-n sfrunt și veșnic pornit pe câștiguri,
Cum sã se-nduplece Aheii, plecați la poruncile tale,
Drumuri sã batã sau tari sã tot stea la rãzboi cu dușmanii?
Nu de necaz pe Troieni, am venit eu cu armia-ncoace,
Spre a mã bate pe-aici, doar nu mi-s Troienii de vinã;
Nu mi-au rãpit ei cirezi, nici stave cumva de-ale mele,
Nu mi-au stricat ei nici roadele-n țara bãrbaților Ftia
Cea cu pãmânt roditor, cã la mijloc sunt stavile multe,
Munții cu umbre pe vãi și marea cu clocot de valuri;
Ci ne-am luat dupã tine, sfruntate, ca tu sã te bucuri,
Cã rãzbunãm de Troieni, noi, pe fratele tãu și pe tine
Cel fãr-obraz! Ci de asta nu-ți pasã și n-ai nici o grijã,
Ba chiar mã și ameninți cã iei de la mine rãsplata,
Rodul atâtor sudori și darul de cinste al oștirii.
Eu niciodatã totuna cu tine n-am parte de daruri,
Când cucerim și prãdãm vr’o cetate bogatã din Troia.
Ba dimpotrivã, în viforul luptei tot greul îl duce
Brațu-mi cu arma; când vine-mpãrțirea pe urmã, tu capeți
Partea mai mare din daruri, iar eu, mulțumit cu puținul,
Iar la corãbii mã-ntorc istovit de rãzboinicã trudã.
Plec dar în Ftia, cãci mai de folos îmi e-ntorsul acasã
Pe legãnate corãbii. Nu cred cã, lovindu-mã-n cinste,
Lesne tu singur aci grãmãdi-vei câștiguri și-avere.”
Dar se rãsti la Ahile, grãindu-i, Atrid Agamemnon:
„Du-te dar, dacã ți-i voia sã pleci. Eu nicicând cu rugare
Nu-ți voi cãdea sã rãmâi; cu mine mai sunt doar și alții
Care cinsti-mã-vor, Zeus mai mult ca oricine-nțeleptul.
Cel mai hulit îmi ești tu între Domnii purceșii din Zeus.
Numai de harțe, de sfezi și bãtãi îndrãgit ești de-a pururi
Iar dacã ești un viteaz, vreun zeu vitejia ți-a dat-o.
Ia-ți pe ai tãi și-ale tale corãbii și-ntoarnã-te acasã
Și Mirmidonilor tãi poruncește. Nu-mi pasã de tine
Și de-a ta furie oarbã. Dar eu te-ameninț și zic astfel:
Pentru cã Febos Apolon îmi ia pe copila lui Hrises,
Am s-o trimit însoțitã de-ai mei, pe un vas de-ale mele;
Singur apoi mã voi duce la tine, din cort sã-ți iau darul,
Pe-mbujorata Briseis, sã știi tu cât eu sunt mai tare
Fațã de tine ca Domn și sã tremure cel ce cu mine
Una s-ar crede și ar vrea deopotrivã-nainte sã-mi steie!”
Asta i-a zis, iar Ahile simți negrãitã durere,
Inima-n pieptu-i pãros îi stãtu îndoitã pe gânduri:
Sau de la coapsã, din teacã sã-și smulgã el spada tãioasã
Și sã înlãture-ndatã mulțimea, sã-njunghie pe-Atride,
Ori supãrarea sã-și curme și capãt sã puie pornirii.
Pânã ce el șovãind pregetã socotindu-se-n sine,
Pânã ce sabia-și scoase din teacã, deodatã și vine
Palas Atena din cer; o trimise zeița brațalbã
Hera, cãci ea purta grijã și dragoste amândurora.
Stându-i la spate, ea-l prinse de plete bãlane pe-Ahile,
Lui vederându-se numai, fiind nevãzutã de alții.
Cum se întoarce-napoi, el vede uimit pe zeița
Palas Atena; din ochi ea groaznic îi fulgerã-n fațã.
Și glãsuind, o întâmpinã Ahile cu vorbe ce zboarã:
„Ce-ai venit oare, o fiic-a lui Zeus de scut-purtãtorul?
Poate venit-ai sã vezi cum știe sã-nfrunte Agamemnon?
Una ți-oi spune, și cred cã așa cum îți spun o sã fie:
El în curând va plãti-o cu viața-i aceastã trufie!”
Dar lui Ahile-i rãspunse zeița-nstelatã-n privire:
„Eu am solie din cer, am venit sã-ți alin supãrarea,
Dacã m-asculți; mã trimise la tine zeița brațalbã
Hera, cãci ea are grijã și þine la voi deopotrivã.
Hai contenește cu cearta și sabia lasã-ți-o-n teacã,
Numai cu vorbele mustrã-l pe el așa cum îți vine,
Iatã cuvântul îmi dau și el împlinit o sã fie:
Daruri frumoase primi-vei o datã, de trei ori pe-atâta,
Pentru ocara de azi, deci rabdã și-ascultã-ne sfatul.
”Zise zeiței atunci Ahile cel iute ca șoimul:
„Cade-se seamã sã fiu de al vostru demând, o zeițã,
Cât mi-ar fi ciuda de mare, cãci asta mai bine-i din parte-mi,
Zeii ascultã mai mult pe acela ce lor se supune.
”Zise. Mânerul de argint cu mâna vârtos apãsându-l,
Sabia lungã și-o-mpinse în teacã și dete ascultare
Vorbei zeiței; iar ea se întoarse-napoi între zeii
Cei din Olimp, la palatele împãvezatului Zeus.
Dar Peleianul din nou începu sã-l înfrunte din gurã
Pe Agamemnon Atrid și nu-și potolea încã focul:
„Tu bețivan, tu obraz de dulãu, sperios ca și cerbul!
Nici cu oștirea te bizui vr’odatã sã ieși la bãtaie,
Nici sã te-ații pânditor de dușmani cu vitejii de frunte
Dintre Ahei, cã te temi sã nu dai de primejdia morții.
Doar ți-e mai bine sã huzuri în tabãra noastrã cea largã
Și sã despoi de-a lui daruri pe cine-ți grãiește-mpotrivã.
Crai care storci pe supuși, fiindcã domnești pe netrebnici;
Altfel, Atride, pãcatul de-acum ți-ar fi fost cel din urmã.
Una ți-oi spune pe fațã și jur cu sfințenie mare,
Jur pe toiagul acesta ce nu mai dã frunze și ramuri,
Nici înverzi-va, odatã ce trunchiu-i rãmase pe munte
Și o secure-l ciopli, netezindu-l de foi și de coajã;
Care toiag la județ e purtat de fruntași în Ahaia
Spre apãrarea dreptãții și a legilor date de Zeus,
Și jurãmântul amar o sã-ți fie: veni-va o vreme
Când dup-Ahile la luptã cu toții ofta-vor Aheii;
Dar o sã fie târziu, cãci tu chiar, cu toatã obida,
Nu vei putea sã le-ajuți, când droaie cãdea-vor sub arma
Cruntului Hector, și-adânc te va roade necazul cã astãzi
Nesocotit-ai pe cel mai de frunte viteaz din Ahaia.”
Astfel rãstindu-se Ahile trânti la pãmânt cu mânie
Sceptrul în aur țintat și îndatã se puse pe scaun.
Sta mânios și-Agamemnon în fațã-i. Atunci se ridicã
Meșterul cuvântãtor și craiul Pilenilor, Nestor,
Cãruia graiul din gurã mai dulce-i cura decât mierea.
El pânã-n vremea de-atunci vãzuse trecându-se douã
Neamuri de oameni nãscute, crescute-n cetatea cea sfântã
Pilos, și acuma domnea peste vârsta de-a treia.
Nestor, cuminte gândind, așa începu cuvântarea:
„Doamne, ce jale cumplitã l-ajunse pãmântul ahaic!
Cum bucura-se-va Priam acum și feciorii lui Priam
Și-o sã tresalte Troienii, cãci mare le-ar fi bucuria,
Când o sã afle cã voi începurãți asemenea sfadã,
Voi care-ntreceți pe Ahei, când e vorba de sfat și de arme.
Ci ascultați, cã mai tineri sunteți amândoi decât mine:
Eu am mai fost ca tovarãș cu oameni viteji mai de frunte,
Chiar decât voi, și niciunul n-a fost cu dispreț cãtre mine.
N-am pomenit în viațã bãrbați deopotrivã cu dânșii,
Cu Piritou bunãoarã, cu Drias, pãstor de noroade,
Ori cu Cheneu, cu Exadiu și cu Polifem uriașul,
Ori cu Egide Teseu, arãtos ca un zeu în fãpturã
N-au mai fost alții pe lume mai tari de vârtute ca dânșii,
Foarte puternici în arme au fost și cu cei mai puternici,
Chiar cu Centauri din munți, pe care-i stârpeau fãrã milã.
Adăugat de: ALapis
vezi mai multe poezii de: Homer
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Cel mai mare dinte de dinozaur carnivor găsit vreodată a aparţinut unui T-Rex. Acesta a fost lung de aproximativ 30cm (inclusiv rădăcina).
1937 -S-a născut Roger McGough, poet, vocalist şi compozitor britanic (Scaffold, Grimms).
1330 -A avut loc lupta de la Posada, care a consemnat independenţa Ţării Româneşti.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: