Poezii despre Iarnă:

Nevoia de iarnă
..
Ninge prin alte părți, departe,
La noi aici timpu-i mai blând,

Neiarna
...
Nu mai e iarna de altă dată
An după an tot mai slabă,

Zbor
...
Nu pot să zbor cu trupul ăsta greu
voi încerca de fi-voi mai ușor,

În sfârșit...
..
A nins. A nins din plin.
Iarna senină,

Fatã în ie cu pãrul bălai,
Ascunde sânii cã vor sã ți-i fure,
Feciorii căzuți din cupa de Rai,
Ascunși enigmatic în stâncile dure.

Visam strident sub bolta de lumină,
În așternutul meu de insomnii;
Părea că sunt o veche clandestină,
Plutind între enigme și stafii.

Fulg năuc ce te-ai desprins
Dintr-un nor alb și pufos
Și te crezi de neînvins
Că te uiți de sus în jos.

Știu că vin ploi!
...
Gri. Vezi? Cerul e gri, adică cenușiu,
La culori mă pricep, crede-mă că le știu

Din salonul de spital
...
Bate vântul, furios
Vâj în sus și vâj în jos,

Noapte polară
…
Norii s-au strâns laolaltă și s-a făcut întuneric
Dar vântul de miază-noapte a dat în ei cu putere,