Imagini de vis - Heinrich Heine

Un vis tulburător, cumplit,
M-a fermecat și m-a-ngrozit.
Mai văd frânturi din visul meu
Iar inima-mi se zbate greu.

Parcă-o grădina se făcea…
Voios, dam să mă plimb prin ea.
Privit de flori, simțeam în zi
Nestăvilite bucurii.

Și păsări ciripeau în cor
Senine cântece de dor -
Și-un soare rosu, auriu
Smălțase flori în licăr viu.

Mireasma ierbii sui-n vânt,
Văzduhu-adie lin și blând.
E totul zâmbitor și pur
În frumusețea dimprejur.

În câmp de flori, în fața mea
Un puț de marmură albea
Clătind un alb veșmânt, aici
O mândră fată se ivi.

Un dulce chip, un chip de rai,
Cu ochii blânzi, cu păr bălai;
Iar chipul ei mi s-a părut
Străin - și totuși cunoscut.

Spăla copila mea de zor
Și-un cântec îngâna ușor:
"Curgi, tu apă, curgi din plin,
Spală-mi pânza cea de in !"

Mă-ndreptai încet spre ea
Șoptind: "Ia spune-mi, fata mea,
Tu, mândră cum o alta nu-i:
Acest veșmânt o fi al cui ?"

"Fii gata ! Ăst veșmânt de tort
Va fi camașa ta de mort !"
Abia vorbise fata - și
Ca spuma totul se topi.

De vraja visului răpit,
În codru des m-am pomenit.
Copacii sa-nălțau spre cer;
Stăteam îngândurat, stingher….

Auzi ! Din funduri de păduri,
Ce sunet surd, ca de securi !
Zoresc prin crâng, răzbat pieziș,
Și iată-mă-ntr-un luminiș.

În verde crâng, în fața mea,
Un vechi stejar se înalța -
Și iată ! Mândra, iar și iar,
Cioplea în trunchiul de stejar.

Cu barda-n trunchi tot dând și dând
Îngâna fata mea un cânt:
"Toporașule-topor,
Fă un scrin încăpător !"

Și iar m-apropiai de ea
Șoptind: "Ia spune-mi, fata mea,
Copilă mândra ca-n povești:
Tu scrinul cui îl meșterești ?"

Rosti grăbita: "E târziu !
Fac pentru tine un siciu !"
Abia vorbise fata - și
Ca spuma totul se topi….

Și se făcea apoi că sunt
Pe un pustiu, pustiu pământ
Și nu știu cum s-a întâmplat
Că stam acolo-nfiorat….

Când tocmai dam să mă desprind,
Văd parcă-o dungă-n zari albind.
Mă-ndrept spre ea, mă-ndrept grăbit -
Și iată ! Chipul ei vrăjit.

Cât poți vedea, sta dalbă, ea,
Săpând adânc cu o cazma.
Nu cutezam spre ea să cat:
Frumoasă - dar m-a-nfiorat.

Săpând adânc, săpând de zor,
Un cânt ciudat îngâna-ușor:
"Sapă, sapă cu tăiș,
Groapa-n lat și în lungiș !"

Mă-ndreptai încet spre ea
Șoptindu-i: "Spune-mi, fata mea,
Copilă minunată, zi:
Cu-această groapă ce-o fi ?"


Rosti grăbită: "Fii bărbat !
O groapă rece ți-am săpat !"
Abia vorbise fata - și
Deodată groapa se lărgi,

Și când zăresc al gropii fund,
Simt reci fiori cum mă cuprind,
În bezna de mormânt deschis
Mă prăbușesc - și sar din vis.

traducere: Christian W. Schenk

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Ok, acum ma duc direct la cele doua poezii indicate. Saru'mana de indrumare! Sincer, nu prea am trecut pe la lista din dreapta, eu am ramas ancorat in creatiile proprii ale celor care au venit pe site. Dar voi ajunge si acolo...
andreionthepoetry
duminică, 05 iulie 2015



Stiu , cunosc senzatia, la fel am simtit si eu :) ...Fara fiori de ''brrr''...:)...este poezia lui Rimbaud , Balul spanzuratilor , este pe site , postata de Gerra :) ...
Alta poezie superba :)
Aaaa,...Andrei , sa citesti cand ai timp , Gradina cu privighetori a lui Blok ...nu variantele postate de mine, cea postata de Rolea...vad ca iti plac poeziile care te fac sa meditezi :) ...E superba,crede-ma !
Adina Speranta
duminică, 05 iulie 2015



Da, m-a pacalit si pe mine la poezia asta, dar ramane valabila aprecierea. Mi-a dat fiori, efectiv... Sincer, am crezut ca e poezia ta, desi am observat ca exprimarea se refera la un barbat. Dar am zis ca opera e opera si suporta generalizari. Deci, superrrba!
andreionthepoetry
duminică, 05 iulie 2015



Nu este poezia mea, Andrei :) ...Mie imi place in mod deosebit , de aceea am si postat-o :) ...M-a inspirat sa scriu "Cutia Pandorei"....Andrei , am intrat la contul meu ,la creatii proprii si vad ca unele poezii postate de mine ,dar care nu sunt ale mele ...apar la creatii proprii ...desi este scris cine este autorul ...Cred ca e o greseala la contul meu ...
Adina Speranta
duminică, 05 iulie 2015



ADINA, SCRIU CU MAJUSCULE ACEST COMENTARIU, PENTRU CA NU STIU CUM ALTFEL AS PUTEA SA EXPRIM FELUL IN CARE MI-AI DAT FIORI PE SPATE CU ACEASTA POEZIE! ESTE UNA DIN CELE MAI REUSITE POEZII PE CARE LE-AM CITIT PE ACEST SITE!
andreionthepoetry
duminică, 05 iulie 2015



Nu se transforma în nimic,nu vă mai speriați.Moarte e doar o trecere,dar nu o bagați în seamă,mintea ne joacă feste,iubițivă și scăpați de gândurile sumbre, fară brr Miri că a venit căldura.
ALapis
duminică, 17 mai 2015



Foarte frumos scris în versuri , acest vis-coșmar. Din păcate sau din fericire,nimeni nu știe , mai devreme sau mai târziu se transformă în realitate.Brr ! :)
mirimirela
duminică, 17 mai 2015



Multumesc si eu pentru lectura . Mi-a placut mult aceasta poezie si am dorit s- impartasesc cu voi :)...Ce bine este cand realizam ca este doar un vis ...:)
Adina Speranta
duminică, 17 mai 2015



Frumos!
marian
duminică, 17 mai 2015



merci Adina
dorin
duminică, 17 mai 2015



Minunata, multumesc Adina
mihai
duminică, 17 mai 2015