Hara Dana - creaţii proprii

Ți-aduci aminte, vară?


Ți-aduci aminte, vară,

CUVINTE RUPTE DIN TĂCERE

Ce frumos e locul copilăriei tale!
Tu ești trist, la fel ca toamna

Legendă

Din sufletul meu, o bucată,
În acest trup încorsetată,

Melcul cel cu coarne moi,
Printre frunze se zarește,
A dat iama prin zavoi,
Binișor și pe mutește!

Acces interzis

Am intrat din întâmplare
Sau hazard, pe strada ta.

De ziua mamei

E ziua mamei mele azi,
E zi de sărbatoare,

Ce-o face mama?
Mă întreabă într-o doară, al meu frate,
Iar eu rămân deodată uimită, așa...
Și-i spun: - nu știi că a plecat departe,

Grăisc în mine cuvintele tăcerii asurzitoare.
Cuvintele eternei treceri şi prefaceri a lumii.

Betesugul trupului, l-am strâns în suflet,

E toamnă ancestrală, copacii au decis,
Să se dezbrace tainic de- a lor frunză,
Ferindu-și ramurile de un îngheț promis
Al iernii celei aspre, ce urmează.

Scrisori din eternitate


De acum așteptăm să ne aducă