Pe seară, la geamuri, un nour violet si de aramă, Pe drum, l-aceeasi oră, se târâie un lant de fier, Si coincidente aranjate pe-o tristă gamă -- Azi iar mi-i frică... si cred, si sper...
O zi fără anotimp si ordine militară, Si prin vecini s-aud mici pregătiri de masă, Însă produsele au început să dispară -- Si multi au plecat, si noapte se lasă.
Cu totii spun că bine le-a făcut Sau că un geniu se va naste -- Iat studiul creste cu tactul tăcut... O fiintă supremă, dintre noi, ne cunoaste.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
S-aude-un geamat. Lung.. si rece...
E-atat de calm pamantul! Ca la inmormantare.
Privesc in jur - si viata.. parca-mi trece,
Ca norii arsi, de-a mintilor incatusare..
Si.. ah! Deodata, scos din mine insumi,
Lasai o clipa juramantul - caci.. mirare!..
Spre-a mele incalcite, ireale-lumi,
Treceau fanfare militare..
Th3Mirr0r
th3mirr0r joi, 14 mai 2015
Bacaovia, poetul tristetii iremediabile....
ani de liceu.....
CRITICUL BLIND vineri, 24 aprilie 2015
Distribuie: