Annabel Lee - Edgar Allan Poe

De demult s-a-ntîmplat, de demult…
Era lângă-o mare cu ape-argintii,
O fecioară trăia, şi poate c-o ştiţi,
O fecioară, Annabel Lee ;
Şi trăia doar c-un gând – s-o iubesc mereu,
Şi trăia – să mă poată iubi.


Eu – un copil – şi ea un copil,
Lângă-o mare cu ape-argintii,
Ne iubeam ca un cântec mai presus de iubire
Ca un cântec – Annabel Lee ;
Şi priveau, pizmuind preacurata iubire,
Chiar serafii de sus, din tării.


Şi aşa s-a-ntâmplat că-ntr-o zi, demult,
Lângă marea cu ape-argintii
Un vânt de pustiu s-a iscat dintr-un nor,
îngheţând-o pe Annabel Lee ;
Măritele-i neamuri au dus-o departe.
Departe de mine, spre miazăzi,
Şi-au închis-o în mormântul de piatră,
Lângă-o mare cu ape-argintii.


Chiar serafii, nicicînd fericiţi ca noi,
Pizmuindu-ne priveau din tării –
Da, aşa s-a-ntîmplat (şi cu toţii o ştiu
Lângă marea cu ape-argintii)
Că-ntr-o noapte un vânt se-abătu, geros,
inghetând, ucigând pe Annabel Lee.


Dar iubirea ne-a fost mai presus de iubirea
Celor mai bătrâni decât noi, doi copii –
Celor mai înţelepţi decât noi, doi copii –
Şi nici îngerii de sus, din tării,
Nici demonii din funduri de-ocean
N-au să poată vreodată visul meu despărţi
De-al frumoasei Annabel Lee.


Şi, prin noapte, urcând, luna-mi pare un gând
Al fecioarei Annabel Lee;
Şi din ochii stelari eu văd ochii ei mari,
Ai frumoasei Annabel Lee;
Şi în fluxu-nnoptat lîngă ea stau culcat,
Lângă draga, iubita, logodnica mea,
în mormântul din ţărmuri pustii,
Lângă ţărmuri cu valuri pustii.


(trad. Mihu Dragomir)

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Edgar Allan Poe



Ascultă poezia - voce Adina V.:



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

O personalitate atat de marcanta in acele vremuri, insa atat de chinuit de soarta... Fac o paralela la acest element > chinul > uneori, devine pe atat de frumos precum "cantecul de lebada" a lui Blaga. Astfel, secretele trec spre morminte, dar sunt readuse la lumina de cei care mor, cat traiesc.

Th3Mirr0r


P.S:
"June. 12th — 1846
My Dear Heart, My dear Virginia! our Mother will explain to you why I stay away from you this night. I trust the interview I am promised, will result in some substantial good for me, for your dear sake, and hers — Keep up your heart in all hopefulness, and trust yet a little longer — In my last great disappointment, I should have lost my courage but for you — my little darling wife you are my greatest and only stimulus now, to battle with this uncongenial, unsatisfactory and ungrateful life — I shall be with you tomorrow P.M. and be assured until I see you, I will keep in loving remembrance your last words and your fervant [fervent] prayer!

Sleep well and may God grant you a peaceful summer, with your devoted

Edgar"
th3mirr0r
marți, 05 mai 2015



Eu sunt doar mesagerul Frumosului din poezie. :) Multumesc.
Adina Speranta
luni, 23 martie 2015



Multumesc Adina si ma bucur de lumina adusa pe site de tine...

Te astept si pe tine cu sufletul tau....FARA FRICA....poti si tu...chiar de este...cateodata NU....

PENTRU TOT CE POSTEZI TU......UN DA MARE..MARE DE TOT....CAT INIMA TA.

CRITICUL BLIND
duminică, 22 martie 2015



Multumim Adina pentru recomandare
gabriela
duminică, 22 martie 2015



scuze de greseala,e scrisul prea mic.
ALapis
duminică, 22 martie 2015