Demenţă

Autor:viceverso2


Adăugat de: viceverso2

sâmbătă, 28 iulie 2018

Dat fiind că-s dat fiindcă
Doar ideii de demență
Nu mă plâng, că-s dat ființă
Temporar în existență

Și gândirea îmi persistă
S-am o suferință lentă
Chiar de este compromisă
În propia-i omniprezență

Căci prezentul ce-mi impune
Ideea de viitor
Are conotații nule
Din prezentul anterior

Și mintea nu se supune
Gândului c-ar fi ușor
Dar va fi la fel în lume
Și de trăiesc și de mor

Căci sunt lipsit de emoții
De când nu le-am văzut scopul
Căci nu cred în voia sorții
Nici că eu îmi fac norocul

Și iubesc ideea morții
Căci știu că timpul e totul
Și dispar în miezul nopții
Poate c-o să-mi găsesc... locul


vezi mai multe poezii de: viceverso2


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CL.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.