De când mă chemi în lumea ta

Autor:flavius


Adăugat de: flavius

duminică, 09 august 2015

Am obosit să tot privesc mirat
cum se aruncă punţi peste râuri,
să trecem dintr-o parte în alta
în căutarea norocului ruginit.

Dar totul se face cu o răbdare tristă,
de când mă chemi în lumea ta
în care se atârnă absenţa de n-o poţi uita
până carnea-ţi se uscă de rele
stoarsă de geometria trecutului băut.

Nu mai simt gustul frumosului dimineaţa
fără griji când aburesc ierburile,
orice aromă intră-n mine ca soarele
şi vindecă ce-i străin, fără suflet.

Scriu pe o frunză de plop încredere
cum aş mângâia o pasăre pe aripi
şi semne celeste dezlegate de noduri
aruncă cu zarul pe masa tăcerii.


vezi mai multe poezii de: flavius


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumoasă, ca toate celelalte.
mirimirela
duminică, 09 august 2015