Claudiu555 - creaţii proprii

O ultimă țigară, mi-am spus,
Cu mâna tremurându-mi ușor spre pachet.
Picuri cădeau mărunt,
Într-un tablou cenușiu, pictat de brumă.

Cobor din nou în iad, așteptând,
Să-l aud pe Lucifer blesmând.
Să văd lupul ce atacă,
Un prunc abandonat pe stradă.

Și-a mai căzut iarăși o frunză,
Iar amintiri se sting incet
De întuneric iar te rezemi,
În umbra fumului....

Fug de amintiri de iarnă,
Și alunec în fobii;
Nu mai vreau anul acesta
Să te caut în stihii.

Te-ai îndepărtat la fel ca o umbră
Și te-ai topit undeva-n trecut,
Însă te-arăți din nou astăzi
Sub chip de smoală și-n urlet de lup.

Încă o noapte de război
Și dimineți încoronate,
De poezia unei veri
A cărei singure dorințe moarte,

Cerul se năruie,
Pământul să tremure,
Norii se-adună,
Pregătiți de furtună.

Simfonie de toamnă
amurgul suspină
cu glasuri de îngeri se combină
Și foșnet de frunze cu zumzet de ape,

Se apropie de mine,
Privindu-mă adânc în ochi—
Cu ochii ei ascunși și negri,
Sub un văl de promoroacă