Nu striga! - Christian W. Schenk

Orbul mut a asmuţit câinele pe tine;
să nu întrebi cine e mutul sau orbul
fiindcă atunci strigătele te vor sfârteca!
Singurătatea mută îşi urlă orbirea:

"Pipăie-ţi coardele ochilor!"

Gura singurătăţii strică colectivul;
a învăţa să gândeşti
fără de învăţătura gândirii:
este o înecare în deşert înainte de ploaie.
Nu avem aripi ca zburătoarele
nici gheare ca vulturii
nici potcoave aruncând glii în cer
nu avem.
Nu avem nici pământ etern
nici văzduh ca păzitorii îngeri.
Şi totuşi avem aripi
şi totuşi avem gheare cu potcoave
şi mult mai mulţi îngeri şi Pegaşi
decât putem jumuli.

Noi suntem învingătorii astei lumi
şi Dumnezeu în marea Lui Uitare
ne aplaudă!
Să nu strigi
căci tu te-ai osândit
asmuţindu-te!

Adăugat de: Ioana D

vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.