Agonie - bunicului meu

Autor:Naty Ela


Adăugat de: Naty Ela

vineri, 22 iulie 2016

Lacrimi refuză să golească
sufletu-mi plin de durere,
ce zace tăcut pe marginea unui pahar
ciocnit între prea târziu... şi prea devreme...
Şi susură bătăile inimii tale pe Arca lui Noe,
în surplusul de fiare ce tac tremurând
la vederea puiului dinainte pregătit
de tăierea vieţii pe din două -
un doi iluzoriu,
căci de mult e-mpărţit la un nouă
în realul unei singure zi,
ce desparte omul de sinele său pierdut
în agonia unor minute supraevaluate
de Universul ce strigă spre aştri
să mai caute un bunic...
după moarte.


vezi mai multe poezii de: Naty Ela


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Amintiri
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: XLVII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulţumesc pentru comentarii şi popas.
Naty Ela (autor)
vineri, 29 iulie 2016



Multa sensibilitate si tristete... mi-a placut
alice
marţi, 26 iulie 2016



Trist, dureros de trist... Și totuși ni se întâmplă la toți !
stefan doroftei doimaneanu
sâmbătă, 23 iulie 2016