Sonetul XXV - William Shakespeare

Traducere Neculai Chirica


Cei care-şi cred norocul tors de stele
Să-şi poarte cin şi nume cu trufie !
Îndepărtat prin soarta mea de ele,
Destinu-n taină preţ mai mare-mi scrie.

Cei răsfăţaţi de domni sînt plini de sine
Şi luminoşi ca floarea-n zi cu soare ;
Dar cînd se-ncruntă ochiul care-i ţine
În raza lui, trufia lor dispare.

Viteazului vestit în mii de lupte,
Dacă-i înfrînt o dată şi-a căzut,
Din cartea slavei filele-i sînt rupte
Şi i se uită trudnicul trecut.

Sînt fericit : iubesc şi sînt iubit
Şi, neclintind pe nimeni, nu-s clintit !

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.