Sonet CXLVIII - William Shakespeare

O, Dragoste , ce ochi în cap mi-ai pus
Ca adevarul nu-l mai vad de-odata,
Sau vad ei drept, dar cugetu-mi rapus
Strîmb judeca ce bun si drept se-arata.
De e frumos ce ochii mei zaresc ,
De ce-o tagaduieste lumea oare ?
Sau nu-i frumos ? mai e ochi omenesc
Cel tulburat de-a dragostei vîltoare ?
Cu neputinta ! cum ar mai vedea
Cînd sînt truditi, de lacrimi si veghere ?
Nici soarelui prin nori si pîcla grea
Vaz limpede nu-i poate nimeni cere.
Cu lacrimi ma orbesti, Iubire rea
Ca vina ta sa n-o mai pot vedea .

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.