Capitala - W. H. Auden

Cartier al plăcerilor unde cei avuţi aşteaptă mereu
cu cheltuiala mare aşteptând să se întâmple minuni,
restaurantele slab luminate unde amanţii se duşmănesc între ei,
cafenele unde exilaţii şi-au stabilit un cartier maliţios;

Cu farmecele şi instrumentarul tău suprimaseşi
stricteţea iernii şi constrângerea primăverii;
departe de luminile tale părintele jignit şi pus pe răzbunare,
aici se iveşte limpede prostia de-a fi cuminte.

Astfel, cu orchestre şi priviri, ne faci curând
să credem în nemărginitele noastre puteri; şi inocentul
nebăgând în seamă cade la un moment dat
victimă nevăzutelor furii ale inimii sale.

Departe, în străzi neluminate tăinuieşti tot ce-nspăimântă;
fabrici în care vieţile sunt făcute pentru uz temporar
asemenea scaunelor sau gulerelor, odăi în care singuraticii sunt
ciopliţi migălos, ca pietrele de rău în forme-ntâmplătoare.

Dar tu luminezi cerul - strălucirea ţi se vede departe
pe ogoarele întunecate, necuprinse, îngheţate
unde făcând aluzii la ceea ce-i interzis, asemenea unui unchi răutăcios
noapte de noapte cu degetul chemi copiii fermierului.


Traducere Petre Stoica

Adăugat de: Cristian Ovidiu

vezi mai multe poezii de: W. H. Auden








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.