Spirală - Vasile Voiculescu

Mă rotesc necontenit într-un cerc neînfrânt,
Gândurile-mi rodesc vorbe, vorbele, gânduri,
Samăn sunete ca să culeg apoi vânt...
De la un timp mă ard alte aleanuri şi gânduri;
Să nu pricep, să mă scutur, să mă uimesc, să mă-nspăimânt.

Sunt sătul să calc numai pământ înţeles,
Să trag plecat la plugul raţiunii grele:
Doamne, când voi putea din brazda ei să ies ?
Pe spirala Duhului cu deschis-suitoare ineIe
Să urc sus în cerurile minţii mele.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Voiculescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.