Umbra unui clopot

Autor:lorena.craia


Adăugat de: lorena.craia

luni, 11 iulie 2016

La umbra unui clopot vechi
Încă mai creşte iarbă gri,
Cu mărăcini, perechi-perechi,
Jilavi de ploi prea străvezii.

Se-aude susurul discret
De ape limpezi din izvor,
Chemând toţi cerbii-n menuet
Să se adape-ncetişor.

La umbra unui clopt vechi
Stă poarta naltă, ca din lut,
Şoptind iubirii în urechi
De colbul mut, de colbul mut...

Cu mâini croite-n filigran,
Ce stau împreunate-n rugi – ,
O pavăză iubirii-n van,
Ţin moartea vie, ca pe drugi.

„Deschide-mi ochii mei cei orbi,
Să ardă noaptea, ca făclii,
Din buze strânse să-mi absorbi
Sărutul întru veşnicii!”

O uşă larg i s-a deschis
Spre un consiliu deranjat
De arta care a conchis
Bustul lui Davila, sculptat.

„Nu-mi trebuie nici bani, nu cer
Tributul minţii, găunos,
Plătesc bilet pe drum de fier,
Răbdând, mergând numai pe jos.

Din dalta mea, însingurat,
Cioplesc iubirii un cavou;
Să mă iertaţi, nu sunt argat!
Scrieţi-mă voi pe lintou.”

Şi văile se liniştesc
Pe drumul său spre sat gorjan,
Mâinile maicii sale-l cresc
Ca-ntotdeauna, an de an.

Se naşte poarta porţilor,
Arc de triumf răzbind de uşi,
Zdrobind creştetul morţilor
Cu pumnul său, murind, Brâncuşi.

6 iulie 2016, Constanţa


vezi mai multe poezii de: lorena.craia


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: XLVI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.