Toamna

Autor:Claudia Millian


Adăugat de: cristi

vineri, 23 ianuarie 2015

Te uiti cum musca toamna din verdele padurii,
Cum fiecare frunza e-o inima bolnava
Cu leziuni de unghii si picaturi de sange?
Si-n mine bate-o frunza, ciudata si firava.
Ce sub capriciul vremei, se leagana si plange

Simt trupul meu cum soarbe miresmele de moarte
Si cum isi distileaza parfumul diafan,
Pe mobile si statui, pe stofe si covoare,
Si-ntrezaresc padurea culcata pe divan
Alaturea de mine, cum tremura si moare

Respira incaperea arome vegetale:
De paltin, de mesteacan, de brad si de artar
Iar eu cu maini patate de toamna-nsangerata,
Beau sufletul padurii si-aud batand mai rar,
In peisagiul vietii, o frunza-ntarziata.


vezi mai multe poezii de: cristi


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.