Te-aștept, minune

Autor:Ioan Grigoraș & Liliana Trif


Adăugat de: nutzu

joi, 04 iunie 2015

- Când vine noaptea te aștept, minune,
Să-mi bați cu tocu-n poarta unui vis
Și să mă ții în pieptul tău închis,
Să nu-mi dai drumul pe cauțiune,

Să-ți fiu captiv, înlănțuit de-a pururi
Și după judecata de apoi,
Să curgă timpul veșnic peste noi,
Eternitatea să-mpletească şnururi

Din firul lung al părului tău moale
Sub el când îţi descopăr sânii calzi
De fericire-n lacrimi să mă scalzi,
Iar eu să gust aroma gurii tale.

- În nopţi târzii, iubite, sunt naiadă,
Te-aştept tăcută-n ape de izvor,
Pasional te vreau, clocotitor
Să ne topim, să curgem în cascadă.

Să-mi cercetezi făptura străvezie
Sub raze de lumină argintii
Şi să-mi rămâi ostatic, orice-ar fi,
Să te scufunzi adânc, cu bucurie

În mine ca-ntr-o vrajă netrăită,
Să modelezi cu mâini de demiurg
Aceste lacrimi calde care curg
De fericirea de-a mă şti iubită.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif


vezi mai multe poezii de: nutzu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Liliana... Te-ai îmbrăcat în alb printre narcise
Și ai aprins atâtea fantezii
Că înfloresc metafore nescrise
Și vor să se-ntrupeze-n poezii.

Sub pașii tăi covorul ierbii crește
Și totul se îmbracă-n verde crud,
În fața ta și soarele pălește,
Dar ce s-ar face dac-ai trece nud?

Poiana cu narcise-i fermecată,
Visezi c-ai face dragoste în ea
În liniştea cu doruri glazurată
Așteaptă-mă! Aș vrea să fii a mea.
nutzu (autor)
duminică, 07 iunie 2015



Ioan : Tu spune-mi numai cum mă pot ascunde
De-acest abis ce sapă între noi
Seismul unui gând al cărei unde
Propagă veşnicia înapoi.

Sau spune-mi ce să-ţi dau în schimbul mierii
Ce îndulceşte versul meu amar,
Pecete peste buzele tăcerii
Cuvântul tău e cel din urmă dar.

Cu ce să-nlocuiesc, iubite, dorul
De tine când el n-are substitut,
Când numai tu ai fost locuitorul
Acestui colţ de suflet ne-nceput.
Liliana Trif
sâmbătă, 06 iunie 2015