Tăcerea frumuseței

Autor:bragagiu


Adăugat de: bragagiu

vineri, 24 iunie 2016

Cad petale de tăcere
Din chindie și din sălcii
Lumea c-a-nceput să spere
Începuturile păcii.

Tihna lor portocalie
Fulguiește în ninsoare
Peste codru, pe câmpie
Și pe curgerea de Soare.

Ating frunzele ce șoapte
Își pierdură în sfială
Nu e zi și nu e noapte
Și nici zborul nu se-nșală.

Vin tăcute și solemne
Văzurilor liniștire
Ca o rugă să ne-ndemne
Spre răbdare și iubire.

Râul parcă-nțepenit e
În culori când se răsfață
Tot în clipe liniștite
Se topește-n zări de ceață.

Violet e și e bine,
Purpuriu e și e seară
Revărsarea de lumine
Asfințitul îl măsoară.

Sufletul culori adună
Încântat de frumusețe
Să-mpletească în cunună
Mulțumiri aduse Vieții.
Victor Bragagiu


vezi mai multe poezii de: bragagiu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Frumuseţe
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Deosebită starea pe care mi-a dat-o poezia ta.
Sanda
duminică, 26 iunie 2016



fascinantă pozie, ca de obicei.
Plec încântată!
nadira
duminică, 26 iunie 2016