Sub cerul plin de astenii

Autor:samoila


Adăugat de: samoila

miercuri, 26 august 2015

Te-ai pierde-n dans
De flǎcǎri
Dac- ai ştii
Cǎ nu devii cenuşǎ
Aruncatǎ
Pe pustii
De vântul
Cu suflarea jucǎuşǎ.
Naiv sǎ fii
Ţi-ar fi uşor,
Nu t-ai vǎita
De vieţuire,
Cǎ eşti actor
Deschis întotdeauna
La iubire.
Când cerul tǎu
Te locuieşte
Simţi aripile-ţi
Larg deschise
Şi,
Din tot ce e
Lumeşte,
Vezi numai şanse
Compromise.
Dacǎ-n fund se sparge
Cerul
Cu iubire-l
Peticeşti
Cum peticeşti o pânzǎ
Pe catargele
Lumeşti.
Iubitei tale
Nu prea ştii
Cum şi ce sǎ-i spui
Când piere-n tine
Ca sub o cloşcǎ
Un pui
Pǎcatul tǎu,
Pǎcatul ei,
Pǎcatul ca atare
Se aflǎ-n zei
Şi-n binele
Mai mare.
Ce-ar fi
Sǎ nu ne mai prefacem
De teamǎ
Cǎ ne vom rǎni,
Azi pâinea cea de toate zilele
Ne-o coacem
Sub cerul
Plin astenii.


vezi mai multe poezii de: samoila


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Imi place. Multa inspiratie in continuare!
Victor
miercuri, 26 august 2015