Cerşetorii - Ştefan Octavian Iosif

Nedespartiti de ani întregi,
Partasi de-aceeasi soarta,
Cersetoresc doi bieti mosnegi
La catedrala-n poarta.

Munciti de-acelasi gînd dusman
Si lacomi, rai de gura,
Acelasi mizerabil ban
Le da prilej de ura...

Ci unul s-a platit de bir:
S-a dus la el acasa-
Un colt uitat de cimitir,
De cel ramas nu-i pasa?

Acesta poarta-acu stingher
A vietii grea osînda,
Si-ntinde, amortit de ger,
O mîna tremurînda...

Se simte-asa strain, neavînd
Cu cine sa se certe...
Doar murmura din cînd în cînd,
" Eh, Dumnezeu sa-l ierte!"


vezi mai multe poezii de: Ştefan Octavian Iosif








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.