Seninul (I) - Serghei Esenin

Prin văile albastre răcoare şi tăcere,
Doar limpedele tropot în depărtări răsfrânt.
Şi iarba ofilită culege-n palme miere,
Când slabele răchite bălăbănesc în vânt.

Buclata pâclă toarsă de muşchiuri moi, sihastre,
Se târâie boltită sub delurosul brâu.
Şi seara, atârnându-şi picioarele albastre,
Pe degete se spală în apa din pârâu.

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

multumesc!
danab
luni, 26 octombrie 2015