Ies pe-ntîia zăpadă... - Serghei Esenin

Ies pe-ntîia zăpadă din sat,
Parcă zbor, parcă zburd, parcă-s beat,
Înserarea mi-aprinde o stea,
Ca pe-un sfeșnic în largul de nea.

Nici nu știu: mai e zi pe pămînt?
E-un cocoș ori o pleaznă de vînt?
Tot ce văd nu-i un simplu miraj?
Nu sînt lebede-n stol pe imaș?

Cîmp feeric în albul tău pur!
Tot ce-ating se-ncălzește-mprejur!
Cîți mesteceni cu sînii lor goi,
Ce i-aș strînge la piept în zăvoi!

Ah, silvestre desimi, tulburimi!
Glii sub pătura fulgilor primi!
… Și lipi-m-aș, mă-ncearcă-un îndemn,
De-ale sălciilor șolduri de lemn.

(1917)

traducere - Ioanichie Olteanu

Adăugat de: gabriel cristea

vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.