Drumul meu - Serghei Esenin

Viaţa-şi intră-n matcă.
Fost locuitor de sat
îmi amintesc
Cele văzute la ţară.
Poeme dragi
Povestiţi liniştit
Despre viaţa mea.
o izbă ţărănească
Miros de hamuri,
Icoane vechi,
Lumină slabă de candele.
Ce bine am păstrat
Senzaţiile din anii copilăriei.
Sub ferestre
Foc de viscol alb.

Am nouă ani.
Divanul, bunica, pisoiul...
Bunica îngînă un cîntec,
Trist, de stepă,
Căscînd din cînd în cînd
Şi închinîndu-se.
Viscolul mugea.
Sub ferestre
Parcă jucau morţii.
Atunci Imperiul
Se lupta cu japonii,
Şi toţi vedeau,
Departe, cruci.
Atunci nu cunoşteam
Treburile negre-ale Rusiei,
Şi nu înţelegeam
Pentru ce e război.
Cîmpiile din Reazani
Unde coseau mujicii,
Şi îşi semănau pîinea,
Era ţara mea.
Ştiu doar atît:
ţăranii murmurau,
înjurau pe dracu,
Pe Dumnezeu şi pe ţar.
II
Ca răspuns
Le zîmbeau numai depărtările,
Şi zările noastre,
Rari şi de culoarea Iămîiei.



Atunci pentru întîia oară
M-am întîlnit cu rima.
Vîrtejul senzaţiilor
Mi-a ameţit capul
Şi-am zis:
Fiindcă s-a iscat acest har
Am să-mi arăt sufletul plin cuvinte.
Ani depărtaţi-o
Acum sînteţi ca-n ceaţă.
Ţin minte; bunicu-mi spunea cu mîhnire:
"Fleacuri.
Dacă-ţi vine să scrii
"Scrie despre secară
"Sau despre cai".
în capul meu
Aprins de chemarea °muzei
Răsăreau visuri.
în tăceri tainice gîndeam:
Voi fi renumit şi bogat,
Şi mi se va ridica
Statuie-n Reazani.
La cincisprezece ani
M-am îndrăgostit straşnic
Şi mă gîndeam duios
Cînd rămîneam singur:
Cu cea mai mîndră dintre fete
împlinind vîrsta,
Mă voi însura

Anii treceau ...
Anii schimbă feţele.
Alte lumini
Se aştem peste ele.
Visător în sat,
în capitală
Am devenit poet de mîna-ntîia.
Şi bolnăvindu-mă
De plictiseală scriitoricească
Am început să rătăcesc
Prin felurite ţări.
Nu m-am încrezut în nimeni,
Nu mi-a părut rău după nimeni,
Am socotit totul minciună.
Atunci am înţeles
Ce înseamnă Rusia,
Ce este gloria,
Şi de aceea
În suflet mi-a intrat nisteţea
Ca o otravă amară.
Ce-mi foloseşte
Că sînt poet?
Şi fără mine e destul gunoi.
Să mor.
Dar .. .
Nu .. .
Să nu-mi mai face-ti monument în Reazani .

Rusie, ţarism ...
Tristeţe ...
Şi nobilime binevoitoare ...
Ei, şi !
Priveşte, dar, tu Moscova,
Huliganismul deznădăjuit.
O să vedem
Cine pe cine va învinge.
Şi acum poemele mele stropesc
Pe lustruiţii saloanelor
Cu urina iepei din Reazani.
Nu vă place?
Da, aveţi dreptate,
Sînteţi obişnuiţi cu Origan,
Dar pîinea aceasta
Cu care vă hrăniţi
Din bălegar o scoatem.
Au mai trecut alţi ani
Şi-n ani au fost atîtea
Că în cuvinte
Nu pot să-ncapă toate.
în locul ţarismului


Cu forţă uriaşă
A venit puterea muncitorilor.
Obosit de rătăciri
Prin ţări străine

Am revenit
La casa părintească.
Cu coade verzi
Şi fustişoară albă
Veghează lîngă lac mesteacănul.
Ce minunat mesteacăn
Şi ce piept!
Nici o femeie n-are
Unul la fel.
Din cîmpuri,
Oamenii stropiţi cu soare,
Se-ntorc în sat în care cu secară.
Nu mă mai recunoaşte nimeni!
Sînt pentru ei drumeţ străin,
Dar iată, trece fără să se uite,
O veştedă femeie.
Un fulger mi-nfioară trupul.
Să fie ea?
Să nu mă fi recunoscut?
Ei, fie,
Las-să treacă.
Şi fără mine e destul de tristă.
are o înfăţişare de martiră
Pe înserate,
Cu şapca pe faţă,
Să nu-mi treziți
Răceala ochilor,
Merg să privesc
Stepele cosite
Şi să aud
Cum cîntă pîrîul.

Ei, ce?
Tinereţea a trecut.
E vremea să m-apuc
De lucru,
Şi sufletul neastîmpărat
Să cînte matur,
Noua viaţă a satului
Să mă umple
De forţă nouă,
Cum înainte
IS
M-a dus la renume
Draga iapă rusească.

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Offf,Adina...ma gandeam ca o sa citesca cineva ,adica tu. Da este in volumul Moscova carciumareasa.
ALapis
sâmbătă, 04 iulie 2015



Offf, Aurel ...Moscova Carciumareasa ...nu ?...:) Ma bucur ca ai descoperit-o :)
Adina Speranta
vineri, 03 iulie 2015