Rugă 99-00-01

Autor:Costel Zgan


Adăugat de: Costel Zgan

miercuri, 08 aprilie 2015

Căci singur
ca anul acesta
ca anu trecut
şi ca de când
sunt

N-am fost niciodată

Dar Doamne

Singurătatea mea
cea de toate zilele
dă-mi-o mie
şi astăzi

Şi nu mă du
în ispita singurătăţii
singurătăţilor

Şi mă iartă
de toate
iluziile pierdute
cu voie
sau fără voie

Precum iert şi eu
prietenilor mei
toate disperările câştigate

Şi mă izbăveşte
de mine însumi

Lăsându-mi
o Doamne
şi iubita
şi dragostea
şi pe Eminescu

Cel cu Melancolia
fără de margini
şi cu epicentrul
în fiecare
cuvânt

Apoi
din
cenuşa
poemului divin

Ajută-mă
o Doamne
să-mi revin

Atât
întreabă
focul din cuvânt

Atât
răspund
tăcerile arzând

Costel Zăgan, ODE GINGAŞE


vezi mai multe poezii de: Costel Zgan


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Minunat fara indoiala. Felicitari!
stomff
miercuri, 08 aprilie 2015



Superba creatie. Astept cu nerabdare si alte poezii. Numai bine domnule Zagan
ionel
miercuri, 08 aprilie 2015



Bine ati venit!
maria
miercuri, 08 aprilie 2015



1999-2000-2001:

Căci singur/ca anul acesta/ca anul trecut/şi ca de când/sunt

Cu prietenie,

BINE V-AM GĂSIT!

Costel Zăgan
Costel Zgan (autor)
miercuri, 08 aprilie 2015



Frumoasa ruga! 99-00-01 inseamna anul creatiei? multumesc
maria
miercuri, 08 aprilie 2015



interesanta ruga...

totusi,nu pot intelege ce inseamna acel "99-00-01"....

"Atât
întreabă
focul din cuvânt

Atât
răspund
tăcerile arzând"... frumos scris!
danab
miercuri, 08 aprilie 2015