Torsul arhaic al lui Apolo - Rainer Maria Rilke

Nu i-am ştiut capul nemaivăzut
în care-al ochilor rotund se pârguia. Dar,
candelabru, torsul îi mai arde clar,
unde privirea-i, doar suptă-n început,

se-aţine strălucind. Alftel, cum ar putea
pieptul să te orbească, şi-n răsucirea
lină-a şoldului n-ar luneca plutirea
unui surâs spre centrul sămânţa ce-o purta.

Altfel, piatra, desfigurată, ciuntă,
sub transparenţa umerilor frântă,
nu ar luci ca blana sălbăticiunei
si n-ar iradia din suprafaţa
întreagă, ca o stea. Căci orice loc al ei
te vede. Trebuie să-ţi shimbi viaţa.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu același drag vă îmbrățișez și eu Flori, Ali și vă doresc să vi se ”întâmple” numai lucruri minunate! Cu drag.
Gerra Orivera
vineri, 29 mai 2015



Relaxare placuta si sa revii cu forte proaspete! :)
ali
vineri, 29 mai 2015



Relaxare placuta Gerra.

Te imbratisez cu drag,
Flori
flori.paun
vineri, 29 mai 2015



Mulțumesc de primire, Marian!
Gerra Orivera
vineri, 29 mai 2015



Bine te-am regăsit Ali, și pe voi toți! Am lipsit cumva fortuit, sunt plecată în munți la o prietenă și din cauza vremii nu am avut semnal! Și cum mai stau două săptămâni- s-ar putea să mai lipsesc! Vă rog să mă iertați! Cu mult drag!
Gerra Orivera
vineri, 29 mai 2015



bine ai revenit Gerra si multumesc pentru postare:)
ali
vineri, 29 mai 2015



Minunat! bine ai revenit Gerra!
marian
vineri, 29 mai 2015