XLVI - Timpul când puteam să-i dăruiesc - Rabindranath Tagore

Timpul când puteam să-i dăruiesc
tot ce primeam de la ea a trecut.
Noaptea sa și-a aflat dimineața și tu ai prins-o în brațe:
și de-acum ție îți aduc ceea ce era pentru ea:
mulțumirea și darurile mele.
Pentru toate chinurile și jignirile făcute ei,
eu vin către tine: iartă-le.
Pun în slujba ta aceste flori ale dragostei mele
care rămâneau în muguri,
atunci când ea aștepta să se deschidă.

Traducere George Popa

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.