Când soarta darnică… - Rabindranath Tagore

Când soarta darnică devine avară
Şi flacăra dragostei fumegă stinsă;
Când mângâierile şi când surâsurile
Ţi-s drămuite sau ţi-s respinse;
Când toţi prietenii te-au dat uitării
Şi toţi datornicii te trag de mânecă
E vremea, Poetule, să-ţi zăvorăşti uşa,
Şi să-ţi apropii cuvânt de cuvânt
Şi ritmuri de ritmuri să le alipeşti.
Când soarta-n bine iar se preschimbă
Şi iar ţi-ngăduie să fii norocos;
Când fluviul plăcerilor – odinioară
Secătuit – iar se revarsă în viaţa ta;
Când toţi prietenii îţi bat la uşă
Şi toţi duşmanii vor să se-mpace;
Când ochii galeşi, duiosi te-admiră
Şi dulci surâsuri ţi-aduc ravaşe –
E vremea, Poetule, să-ţi zvârli pana,
Inima de-o inimă să ţi-o apropii,
Buzele de-alte buze să le-alipeşti.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.