59 - Rabindranath Tagore

Cand oboseala drumului si setea zilei inabusitoare apasa asupra-mi,
cand ceasurile tainice ale amurgului arunca umbre peste viata mea,
atunci, prietene, nu-ti cersesc numai glasul, ci si atingerea ta.
In inima mea salasluieste o teama pentru multele bogatii pe care nu ti le-a adus.
Intinde-ti mana prin noapte, s-o prind si s-o umplu si s-o tin;
sa-i simt apasarea, in largul fara de margini al singuratatii mele.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Incantata sa citesc altfel de poeme...
MULTUMESC de postari !
cu drag,
danab
duminică, 03 iulie 2016