Prinţesa cu suflet cald

Autor:Leul cel Batran


Adăugat de: Leul cel Batran

duminică, 08 martie 2015

Albinuţa şi furnica, împreună au plecat,
Să adune dintre tufe, bunătăţi pentru mâncat.
Se opriră în grădină şi săltând în pas vioi,
Încărcară o desagă pentru stup şi muşuroi.

Când să plece pe cărare, au văzut cât e de greu,
Să ridice sacoşica, aşa cum făceau mereu
Şi mirate deopotrivă, au chemat în ajutor,
Pe ţânţarul ce în aer, cât o scamă-i de uşor.

Împreună cu acesta, ca s-o mişte n-au putut,
Astfel că şi libelulei, să-i ajute, i-au cerut.
Şi toţi patru dintr-odată de desag-au apucat,
Dar degeaba, nici acuma, de pe loc nu s-a mişcat.

Scărpinându-se în barbă, mititelul de ţânţar,
Se gândi că e nevoie să îl cheme pe bondar.
Lenevia, însă-i mare, pentru-acest zumzăitor,
De aceea îl strigară pe gândac în ajutor.

Cu picioarele grămadă, să împingă, se porni,
Însă numai într-o clipă, gândăcelul obosi
Şi se-ntoarse cu ruşine sub petalele de flori,
Ascunzându-se îndată, străbătut de reci fiori.

Chiar atunci trecu pe-acolo, o fetiţă de smarald,
O prinţesă minunată, ce avea un suflet cald.
Ea văzu acei prieteni şi aflând că sunt în zor,
Făr-a sta prea mult pe gânduri, le sări în ajutor.

Ce mai mare bucurie, ce mai cântec, ce mai haz,
După ce copila bună îi scăpase de necaz.
Au sărbătorit cu toţii, până înspre asfinţit,
Iar micuţa, drept răsplată, multă miere a primit.


vezi mai multe poezii de: Leul cel Batran


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

multumesc frumos
Leul cel Batran (autor)
duminică, 08 martie 2015



respect Leule!
bobo
duminică, 08 martie 2015



cat de mult imi place aceasta poezie... :X:X:X
mirela
duminică, 08 martie 2015