PRIETENII MEI

Autor:CARMEN SYLVA


Adăugat de: stomff

luni, 25 mai 2015

PRIETENII MEI

Şedeam câte-şi trei la verdele Rhin,
Pădurea , şi eu , şi viersu-mi senin,
Tovarăşi mereu împreună.
Şi tot ce cântam , visam şi gândeam ,
Noi undelor limpezi le o sopteam,
În taină , - sub farmec de lună.

Dar vremea veni, - căci soarta-asa vrea, -
Să-mi fac rost si casa pe seama mea,
Departe , - spre „Soare răsare”.
Scumpi prieteni , vă las , adio pe veci!
Cât sufăr! Ah greu e , greu e să pleci!
De ce nu veniţi şi voi oare?

Pădure şi Rhin oftează amândoi:
Prea lung e drumul şi prea bătrâni noi!
Rămânem , cu dorul de tine.
Dar , când în noua mea Tara sosii,
Cânturi voioase mprejur auzii:
Ah ! viersul venise cu mine!

Traducere : ELENA POENARU


vezi mai multe poezii de: stomff


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumoasă poezie. Mulțumesc!
Alina Cristian
miercuri, 27 mai 2015



Foarte frumoasă , frumos mesajul !
mirimirela
luni, 25 mai 2015



Merci Stomff
alex
luni, 25 mai 2015